Pierderile materiale și umane din Războiul civil au fost calculate cu aproximație. Statistica variază de la autor la autor. Iată unele date. Pierderi materiale 50 de miliarde de ruble de aur. Pierderi umane: ale Armatei Roșii 939.755 oameni, pierderile albilor aproximativ la fel; de boli, epidemii de tifos și foame au murit cca opt-nouă milioane de civili. Au emigrat cca două milioane de persoane.
Consecințele istorice:
1. Bolșevicii au reușit să păstreze suveranitatea statului și evite împărțirea teritoriului Rusiei între statele care demult visau la această tranșare.
2. Statul Rus sovietic a păstrat caracterul imperial, închingând un conglomerat de popoare (cu excepția Moldovei de Est care s-a reunit cu România, a Finlandei, a regiunilor răsăritene ale Poloniei și a celor trei state baltice – Letonia, Lituania și Estonia care au obținut independența).
3. Pe parcursul Războiului civil s-a dus lupta pentru calea de dezvoltare de mai departe a Rusiei. Erau trei vectori, trei tipuri de idei: a) proiectul statului socialist, în prima fază fiind dictatura proletariatului, suprimarea opoziției; b) ideea republicii burgheze-democratice capitaliste și păstrarea politicii Guvernului provizoriu – în favoarea burgheziei mici și mijlocii; c) ideea păstrării monarhiei constituționale, în interesul marii burghezii, nobilimii, conducerii armatei țariste.
4. Distrugerea tuturor forțelor antisovietice și antibolșevice, a Armatelor albe, a armatelor statelor intervenționiste (13 state).
5. Suprimarea mișcărilor de eliberare națională și doborârea guvernelor republicilor naționale formate după Revoluția din Februarie 2017 (în Ucraina, Bielorusia,Gruzia, Armenia, Azerbaijan).
6. Formarea statului unitar imperial rus – Uniunea Sovietică (1922).
7. Crearea condițiilor sociale, ideologice, politice și geopolitice pentru fortificarea regimului bolșevic.
8. Biruința formei statale a proprietății asupra mijloacelor de producție.
Concluzii:
1. Criza generală profundă din Imperiul Rus a luat sfârșit prin căderea Imperiului țarist și biruința bolșevicilor.
2. Calea a treia (monarhia) a fost respinsă de majoritatea covârșitoare a populației. Eșecul era predeterminat istoricește, în pofida implicării militare a intervenționiștilor.
3. Adepții căii a doua (republica burgheză-democratică capitalistă) au pierdut lupta cu bolșevicii deoarece nu avuse un proiect de viitor atractiv pentru masele truditoare. De aici, insuficienta susținere de către muncitori și țărani. Armata Roșie depășea numeric armatele albe de 1,5 – 2,5 ori – în diferie etape ale Războiului civil.
4. Bolșevicii au câștigat Războiul civil deoarece, în primul rând, aveau proiectul civilizațional socialist agreat de majoritatea populației, erau conduși de un singur partid, cu o coeziune politică puternică, cu eminenți lideri politici și militari.
5. Bolșevicii au obținut posibilitatea realizării ideilor lor despre edificarea socialismului într-o singură țară.
6. Războiul civil din Rusia (1918-1921) a confirmat teza sociolocică: războiul civil dintr-un stat este forma supremă a luptei clasiale.
Lasă un răspuns