Ceea ce s-a întâmplat în Georgia privind protejarea statului de înfiltrările agenților străini poate fi un exemplu pentru țările care doresc să-și păstreze suveranitatea și independența față de ingerințele incisive ale marilor puteri de a controla clasa politică, economică și conducerea statului. În conformitate cu prevederile legislației propuse de parlamentul georgian controlat de politicieni suveraniști, instituțiile media, ONG-urile și alte organizații non-profit sunt obligate să se înregistreze ca „urmărind interesele unei puteri străine”, dacă mai mult de 20 la sută din finanțarea lor provine din străinătate. E o măsură de prevenție luată de Georgia, fostă republică sovietică de a-și apăra interesele față de incluziunea comprehensivă a intereselor marilor puteri străine, care a iscat luni de zile revolte în Tibilisi, capitala țării și în marile orașe georgiene. Legea nu este doar împotriva ong-urilor finanțate de SUA, UK și UE, dar și împotriva Rusiei. Este o lege de protecție a valorilor autohtone și a suveranității, un prototip legislativ și pentru alte state care doresc să fie independente, în care statul să fie condus doar de interesele naționale strategice. Marile manifestări organizate de opoziție au fost instigate, în special, din SUA, dar și de către țări puternice din UE, ca Germania, Franța sau Olanda. Zeci de mii de georgieni au protestat violent împotriva proiectului de lege, promovat de partidul „Visul Georgian”, partid suveranist aflat la guvernare. Conducerea partidului a oprit revoltele cu forța poliției. Manifestațiile au fost reprimate violent cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc.
Protestatarii au fost atacați și de către bande organizate noaptea. Poliția și protestatarii s-au ciocnit și în afara parlamentului, în timp ce în interior parlamentarii au făcut schimb de pumni pe podeaua legislativului. Asta ca să înțelegem miza legii pentru terți. Parlamentul Georgiei a aprobat, cu 84 la 30, legea „agenților străini”, de inspirație „rusească”, așa cum e văzută de opoziție și de comunitatea internațională, ca o amenințare la adresa eforturilor țării de integrare în comunitatea euro-atlantică și de reprimare a societății civile. Legea adoptată a fost condamnată de Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie pentru că ar fi inspirată de o lege rusească similară, folosită de președintele Vladimir Putin pentru a reprima disidența și instituțiile independente. Dar, trebuie să specificăm că legea georgiană nu face diferențe privind finanțarea ong-urilor dintre Rusia, SUA, UE sau UK.
Legea georgiană este concepută inteligent și se referă la toate finanțările străine indiferent de țară. Mitingurile masive împotriva proiectului de lege au fost cele mai mari proteste de când Georgia a devenit independentă în 1991. Aceste manifestații au fost încurajate, bineînțeles, de reprezentanții ong-urilor finanțate de UE, UK și SUA. Președintele Salome Zurabișvili s-a pronunțat în sprijinul protestelor pașnice și a promis anterior că va respinge legea, în cazul în care aceasta va fi adoptată. Cu toate acestea, majoritatea din parlament este suficientă pentru a trece și peste vetoul prezidențial. Georgia este prima țară europeană care are o lege a agenților străini, care interzice infiltrările prin ong-uri a unor interese străine și ale agenților de afară în politica națională și în conducerea și instituților statului. O astfel de lege adaptată la interesele și legislația națională, în corelație cu legislația europeană, ar putea fi adoptată de către Parlamentul României pentru a proteja clasa politică, mediul de afaceri, economia, instituțiile statului și conducerea statului român de înfiltrările agenților străini sub masca falsă a activității civice?
O lege a „agenților străini” poate fi adaptată doar atunci când România va avea un președinte suveranist și un parlament controlat de forțe politice patriotice și suveraniste. Structurile statului român trebuie să reprezinte numai interesele românești, nu pe cele ale unor agenți înfiltrați, iar activiștii civici să susțină interesele cetățenilor, nu ale companiilor sau ambasadelor străine. Astfel, în acest context alegerile din toamnă sunt despre apărarea democrației noastre, precum și despre independența, interesul național și suveranitatea României în Europa. Lupta continuă!
Lasă un răspuns