Parcul „Nicolae Romanescu” din municipiul Craiova (jud. Dolj) este cel mai mare și mai cunoscut parc al orașului, fiind declarat monument istoric cu codul DJ-II-a-A-07924. El se află pe Bulevardul Nicolae Romanescu, la numărul 1A. În anul 1900, planurile parcului „Nicolae Romanescu” din Craiova au fost medaliate cu aur la Expoziția Universală de la Paris (1900). La inițiativa lui Nicolae P. Romanescu, primarul Craiovei de la acea vreme, parcul a fost proiectat de arhitectul francez Édouard Redont. Construcția a început în 1901 și a fost finalizată în 1903. Pe locul moșiei Bibescu, transformată acum în grădină publică, vor apare conacul Bibescu Casa Bibescu; 1838-1842), Glorieta (Domul Belvedere; 1901-1903), Podurile de piatră, Ruina gotică, Casa grădinarului șef, Podul suspendat (1901-1902), Casa conservatorului parcului, Chioșcul Fanfarei (1903), Hipodromul, Grota Ursului (1905). De-a lungul anilor acesta a purtat mai multe nume: Parcul Bibescu-după numele grădinii pe locul căreia a fost construit, Parcul Independenței (în fața intrării principale existând până la sfârșitul celui de-al II-lea război mondial un superb monument dedicat independenței, din păcate azi dispărut), Parcul Poporului- până în 1989 și Parcul „Nicolae Romanescu”.
Nicolae Romanescu, primarul orașului Craiova, descendent al unei vechi familii boiereşti, a fost un vizionar. Cunoștințele în economie, sociologie, urbanism și drept dobândite la Paris și Liege le-a folosit în administrarea orașului. A atras sprijinul Casei Regale pentru a dezvolta orașul și astfel un târg aflat la intersecția drumurilor comerciale din Oltenia a fost transformat. La 29 septembrie 1903 a avut loc inaugurea parcului în prezența Majestății Sale Regele Carol I al României, prim-ministrul A. Sturdza, membrii guvernului, ai parlamentului, întreaga familie regală, prefecți, primari, ambasadori străini în România. Instantaneele lui Franz Duschek Jr, fotograf al Curții Regale, au fost publicate în „London News”, „Leipziger Illustrierte Zeitung”, „Berliner Post” și alte publicații internaționale. Nicolae Romanescu a fost primarul Craiovei în 1898, apoi în perioada 1901-1905 și între anii 1914-1916, apoi în 1929. Cuvintele lui au impresionat pe craioveni și nu numai pe aceștia. El a spus: „ Am iubit Craiova ca pe o mamă și aș putea zice ca pe o iubită pe care am dori să o vedem cât mai fericită, să o ridicăm cât mai sus. Să ne ajute Dumnezeu ca în unire și armonie să muncim pentru binele orașului nostru.” Testamentul lui este un omagiu pentru acest oraș. Întreaga avere a lasat-o în admistrarea Fundației Alexandru și Aristia Aman. Cărți, colecții de artă, casa în care a locuit, obiecte personale au fost dăruite orașului. Din 1950 patrimoniul fundației s-a împărțit între Muzeul de Artă și Muzeul Olteniei.
Revenind, suprafața totală a parcului este de peste 96 de hectare și cuprinde, pe lângă plantațiile ornamentale de arbori și arbuști, o întindere de apă de peste patru hectare, formată dintr-o înșiruire de bălți cu nuferi legate între ele prin mici cascade sau traversate de podețe, adăpost pentru multe specii de păsări de apă, pești, broaște țestoase, un lac cu bărci pentru agrement și o insulă pe care se poate ajunge pe două poduri. De asemenea parcul are un hipodrom de 20 hectare, un velodrom, drumuri, alei și poteci care însumează peste 35 kilometri lungime, piste de biciclete. Este considerat al treilea parc natural din estul Europei (ca mărime), iar ca întindere se află pe locul doi în România (aproximativ 90 de hectare), după Herăstrău. De asemenea, parcul este dotat cu un amfiteatru pentru spectacole în aer liber, una dintre cele mai vechi grădini zoologice din țară, inaugurată în anul 1906 și câteva restaurante. În acest parc mai sunt câteva obiective turistice foarte interesante cum ar fi: 1. Podul Suspendat – un pod foarte vechi construit în 1901-1902; 2. Castelul Fermecat – este un castel aflat pe unul dintre dealuri, în apropierea podului, acum fiind obiectiv turistic; 3. Hipodromul Craiova – Inaugurat în 1903, era folosit pentru curse de trap și galop. După cel de Al Doilea Război Mondial partea din fața tribunei a fost transformată în teren pentru concursurile de sărituri peste obstacole. Din anul 2000 nu s-au mai desfășurat concursuri importante, aici funcționând doar o școală de echitație, iar pista de trap a fost utilizată pentru organizarea concursurilor de atletism. Există intenția modernizării și revalorificării hipodromului ca și a velodromului din apropiere; 4. Grădina Zoologică – este printre cele mai vechi din România. Aceasta găzduiește o mulțime de animale exotice precum: jaguarul, tigrul, ursul, leul, lupul, lama, capra, cerbul, muflonul, maimuța capucin brun, iepurele de casă, porcușorul de Guineea, porcul mistreț, porcul pitic vietnamez, nutria, struțul african și emu etc.
Tot aici, pentru mai bine de un an de zile statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău (creată în București în 1927), s-a aflat „ascunsă” în Parcul „Nicolae Romanescu” din municipiul Craiova, în anul 1944, fiind evacuată în momentul retragerii de către primarul Chișinăului Hanibal Orațiu Dobjanski, după invazia trupelor sovietice. În anul 1945 sculptorița Claudia Cobizeva (1905-1995), o elevă a sculptorului Al. Plămădeală (creatorul statuii), pe atunci traducătoare la Comisia aliată (în fapt, sovietică) de control, a văzut întâmplător statuia lui Ștefan în parcul din Craiova și a semnalat aceasta autorităților sovietice. Statuia s-a reîntors astfel la Chișinău, ca bun cultural scos din URSS. Astăzi se află pe un postament meritoriu acolo unde îi este și locul, la Chișinău, în Republica Moldova.
Lasă un răspuns