Descoperire arheologică neașteptată făcută în ajun de 1 mai 2023 în județul Prahova, în zona barajului Paltinu (comuna Valea Doftanei). Un ploieștean pasionat de detecție a descoperit un mic tezaur format din șapte monede romane, cea mai veche dintre acestea fiind datată anul 450 î.Hr.. (acum 2.500 de ani). Monedele au fost predate Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Prahova și probabil după curățare și conservare vor fi expuse în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova din municipiul Ploiești. În 2022, același căutător de vestigii istorice făcea o descoperire spectaculoasă. În zona Slănicului a fost găsit un vas celtic (cazan), confecționat din plăci de bronz nituite, vas în care, potrivit specialiștilor, erau transportate, acum circa 2.500 de ani, podoabe, bijuterii, monede și alte obiecte de valoare. Vasul a ajuns în proprietatea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Ploieșteanul Cătălin Sandu este cel care a mai descoperit la începutul acestei luni aprilie 2023, în zona Măneciu (jud. Prahova), trei topoare celtice, o lance romană și un vârf de pumnal din bronz, toate cu o vechime cuprinsă între 2500 și 4000 de ani.
Duminică, pe 30 aprilie, în zona barajului Paltinu, după ce a folosit detectorul de metale pe o suprafață de 11.235 metri pătrați, căutătorul de vestigii istorice a scos la suprafață cele șapte monede romane vechi de 2000-2500 de ani. Această descoperire este importantă, confirmând faptul că, alături de Valea Teleajenului și Valea Doftanei putea fi folosită pentru traversarea munților, mai ales de către ciobanii geto-daci antici. Știm că Valea Prahovei era ocolită din cauza stâncăriilor din zona Posadei, căutându-se alte posibilități. Romanii au folosit o vreme Valea Teleajenului după războaiele daco-romane, dar atacul dacilor liberi i-au făcut să renunțe la castrele construite inițial aici (castrele de la Drajna, Târgșor și Mălăiești), retrăgându-se pe aliniamentul drumului transcarpatic al Branului. Acesta capătă o certă valoare comercială și militară, fiind situat atunci la granița dintre Imperiul Roman și teritoriile ocupate de dacii liberi. Pe acest drum s-au deplasat legiunile romane în vederea apărării provinciei Dacia de valurile popoarelor migratoare. Tabula Peutingeriana – alcătuită după o hartă a lumii vechi din secolul al IX – lea – ne arată figurat existența drumului daco – roman prin Pasul Bran, care ajungea până în inima statului dac de la Sarmisegetuza. De altfel, și Limes-ul Transalutanus, care reprezenta un aliniament de castre romane dispuse din Câmpia Romană și până în Munții Carpați, la Cumidava (Râșnovul de azi), constituie într-un fel o dovadă a importanței drumului transcarpatic. Castrele erau așezate la distanțe de 35 – 40 km unul de altul. O parte din ele, ca cele de la Flămânda, Urluieni, Săpata de Jos, Băneasa, Roșiori, Pitești – în regiunea de câmpie – Jidava (în Depresiunea Câmpulung), Scărișoara (Rucăr), probabil Oratia și Cumidava (Râșnov), au câștigat cu timpul în importanță, reușind să se dezvolte. Unele castre romane au generat așezări omenești permanente atât înainte, cât și după retragerea aureliană din Dacia. Castrul de la Jidava, situat în apropierea orașului Câmpulung de azi, asigura îndeosebi paza acestui drum strategic și comercial ce pătrundea în culoar. Castrul roman de la Scărișoara – Rucăr, construit din plăci masive de cărămidă, era bine păzit de un detașament care făcea parte din Cohors II Flavia Bessorum din Moesia Inferioară.
Castrul roman de la Cumidava (Râșnov) a fost ridicat de Cohors VI Cumidavensium Alexandrina, unitate alcătuită din daci liberi înrolați în slujba Imperiului Roman în prima jumătate a secolului al II-lea. Vestitul geograf al antichității grecești, Ptolemeu, menționând Cumidava printre marile centre ale Daciei, afirma că ea avea, printre altele, și rolul de a proteja drumul transcarpatic al Branului. Oricum, aceste monede sunt dovada unui comerț local și a unei tezaurizări impusă de capriciile timpului. Monedele nou descoperite urmează să fie curățate, iar cercetătorii să le recondiționeze și să le expună în cadrul muzeului de istorie prahovean. (G.V.G.)
Lasă un răspuns