Vedeți dumneavoastră, de multe ori în viață realizăm că nu este atât de important „să facem bani”, cât este faptul de a face ceva pentru semeni, pentru natură, pentru artă… „Omul sfințește locul” spunea o vorbă veche, acum aproape uitată. Dar cum mai apar încă flori de colț și mai sunt câteva capre negre pe steiurile de stâncă, în Apuseni, la marginea oraşului Baia de Arieş (jud. Alba), pe strada Valea Hărmăneasa, la puţin peste un kilometru din centrul oraşului, un tânăr iubitor al obiectelor tradiţionale moţeşti a construit lângă casa unde locuieşte un muzeu etnografic pe care l-a numit simplu, după numele său: Muzeul Etnografic „Nicolae Sima”. Acest tânăr de 30 de ani se numeşte Nicolae Sima Ciulea, este şef Serviciu Asistenţă Socială în cadrul Primăriei oraşului Baia de Arieş, iar pasiunea pentru a colecţiona lucruri vechi şi dorinţa de a deschide un muzeu le are încă din copilărie, pentru acestea investind mult timp şi o sumă considerabilă de bani. În decursul câtorva ani el a reuşit să strângă şi să recondiţioneze – din donaţiile vecinilor, prietenilor, localnicilor zonei, iar cea mai mare parte din exponate le-a achiziţionat cu diferite sume de bani – peste 1.000 de lucruri vechi, unele dintre ele având o vechime de peste o sută de ani. Acestea au fost expuse în urmă cu un an în cele două camere şi anexa casei ţărăneşti din lemn, nou-construită, după modelul celor care se ridicau în urmă cu două secole în zona Munţilor Apuseni.
Construcţia casei l-a costat aproximativ 30.000 de lei, bani împrumutaţi din bancă pentru care încă mai plăteşte credit, iar acum muzeul se dovedeşte a fi deja neîncăpător pentru multitudinea lucrurilor pe care le deţine: unelte de minerit, obiecte, scule şi alte lucruri gospodăreşti, icoane, mobilier, îmbrăcăminte populară specifică zonei. De la deschidere muzeului i-au trecut pragul peste o sută de vizitatori – elevi, localnici şi câteva zeci de turişti români şi străini – pentru că acesta nu a fost popularizat din punct de vedere turistic, proprietarul transmiţând că vizitarea acestuia este gratuită şi se poate face în orice zi a săptămânii. De altfel, Consiliul Judeţean Alba i-a propus proprietarului integrarea muzeului în circuitul turistic local şi acordarea de sprijin material, începând din acest an, pentru întreţinerea acestuia. Pe lângă principalul drum de acces din oraş, pe strada Valea Hărmăneasa care se va asfalta în primăvara anului viitor, accesul la acest muzeu se mai poate face şi de pe DN 75 Turda – Câmpeni, din satul Muncelu, traversând podul peste Arieş. Imediat după pod, drumul reabilitat virează spre stânga, se continuă pe lângă malul drept al Arieşului şi trece pe lângă „Fagul Împăratului”, un copac de câteva sute de ani ale cărui frunze nu se scutură niciodată. Despre acest fag se spune că la poalele lui s-a întâlnit împăratul austriac Franz Joseph cu Avram Iancu pentru a negocia un pact şi de atunci frunzele nu s-au mai scuturat. Când sunt verzi, ele au o culoare deosebită de a altor fagi, iar toamna frunzele uscate au culoare brună şi rămân pe crengi până în primăvară.
Se întorc românii din lume și își amintesc de meșteșuguri și tradiții. Vin să se prindă în hora neamului ce nu moare. Dar avem și aici tineri ce au un dor, dor de adevărata țară a lor. Nu trebuie să uităm tainele meșteșugurilor și tradițiilor inventate și create pentru binele societății, pentru că „roata vieții se întoarce” și – cine știe? – poate va fi nevoie să știm din nou ceea ce știam o dată…. (George V. Grigore)
Lasă un răspuns