Făcând apel la înțelepciunea marelui istoric al românilor Nicolae Iorga, astăzi putem afirma fără riscul de a greși că „Istoria se răzbună, repetându-se”. In 1940, șacalii au hăcuit România. In 1941, românii au trecut Prutul nu pentru a invada o țară străină, ci pentru a recupera pământul românesc răpit. O parte din acesta – nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei – se află încă sub ocupație ucraineană, iar românii de acolo nu au voie să-și vorbească limba natală. „Cizmarul” Ceaușescu a scos România din Evul Mediu și a făcut-o să fie singura țară din lume care și-a achitat toate datoriile externe. In decembrie 1989 a lăsat o țară „la cheie”, cu creanțe de recuperat, cu o Armată proprie puternică. Pe vremea sa s-au construit fabrici, uzine, complexe industriale, rafinării (despe care „Ciucă al nostru” nu știe că produc motorină…), a construit Transfăgărășanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Canalul Dunăre-București (70%), zeci de hidrocentrale… a lăsat în urmă o economie care producea necesarul. Mulți spun că în anii 80 românii stăteau la cozi. Da, așa este, dar nu mulți au auzit de „Planul «Nistru»” al lui Gorbaciov susținut de trădătorii de țară în urma căruia depozitele erau pline, iar magazinele goale pentru a provoca nemulțumirea populației. Titlul cărții semnate de Constantin Aioanei și Cristian Troncotă „Trădarea se cuibărise demult în Securitate” fiind sugestiv în acest sens.
A afirma că după acel ’89 am mai avut conducători patrioți ar fi o aberație. Pământul strămoșesc moștenit de la dacii liberi, nu mai este al românilor după ce Emil Constantinescu a dat „liber” vâzării pământului țării către străini. În Transilvania au fost „retrocedate” mii de hectare urmașilor grofilor unguri, deși acestea fuseseră plătite deja de statul român. Cuvintele lui Vodă Ștefan din „Apus de soare” a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea fost acoperite de perdeaua uitării: „Tineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe… că Moldova – România spun, eu – n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a noastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor!…”
Statutul actual al României nu mai este nici măcar cel de colonie, este cel de „No man’s land” sub ocupație militară sionist-globalist-americană. Nici sub ocupația rușilor, până în 1958 când Dej a scos Armata Roșie din țară discriminarea nu era atât de mare. Dacă vrea să tropăie pe pâmânt românesc, americanul intră și iese liber, când vrea. Dacă românii vor să meargă în SUA, au nevoie de viză. Aceasta-i echitatea „parteneriatului strategic”! Pe timpul „Pandemiei Covid-19”, neclintitul „Comandant al acțiunii” și miniștri sănătății precum Nelu Tătaru și Alexandru Rafila (omul OMS) au privit ca pe un spectacol macabrul experimentul „pe viu” al realului Holocaust (vezi DEX: „Jertfă adusă zeilor, în care animalul sacrificat era ars în întregime”). „Animalele sacrificate” au fost pacienții legați de paturi. Au ars de vii. Rezultatul „cercetărilor” nu au fost nici elucidate nici până azi, iar numele vinovaților nu a fost dat publicității. Vinovate pentru moartea atâtor oameni au fost declarate… buteliile de oxigen.
Vă amintesc că în perioada 4-7 aprilie a.c., la Spitalul „Pantelimon” din București au murit în condiții suspecte 17 pacienți internați în secția de terapie intensivă. Au existat reclamații, dar Colegiul Medicilor a făcut „ciocul mic”, a acoperit scandalul și cazul s-a pierdut în ceață. Relativ recent, tot la Spitalul „Pantelimon” din București, pe parcursul a trei zile, alți 30 de pacienți au plecat în „ultima călătorie”. Fără a ne fi invadat vreo molimă letală precum ciuma sau holera mor oameni – cei mai mulți cu vârste peste 60 de ani. Nu cred că este o exagerare, dar în România iohannist-ciucă-ciolachistă lagărele de exterminare din Al Doilea Război Mondial au fost reactivate „pas cu pas”. Evidența demonstrează că decimarea populației își urmează cursul, iar Klaus Schwab și Yuval Noah Harari zâmbesc plini de satisfacție psihoptă.
Oare „performanța” n-ar trebui înscrisă în „Cartea recordurilor”? România de azi a ajuns un imens lagăr de exterminare în fruntea căruia se află încă acel schior-biciclist zburător de lux, un fel de reîncarnare alterată a lui Rudolf Hess, care ar trebui judecat și condamnat pentru înaltă trădare de țară. Mandatul lui Zelenski a expirat. Aflat și el aproape de finalul mandatului, chiriașul de la Cotroceni, căută disperat o viitoare ocupație cel puțin la fel de „liberă”. Privit din alt unghi, purtătorul de șepcuță și decorații fără valoare dă dovadă de mare grijă pentru soarta omologului său de la Kiev al cărui mandat a expirat. Ca urmare, tusea și junghiul fiind manifestări comune ale aceleiași boli, sugerez globaliștilor de la W.E.F. și senilului de la Casa Albă să-l planteze pe K.W.I. nu la șefia N.A.T.O., nu în vreo funcție la U.E., ci ungându-l președinte al Ucrainei în locul actorașului-bufon, și șef al „Azov”.
Privind cei 35 de ani de postdecembrism demolator și antiromânismul criminal al I.N.S.H.R.-E.W., gândesc cu voce tare: Iartă-mă Doamne, dar zidul de la Târgoviște e prea mic pentru atâtea cozi de topor, pentru atâția trădători și vânzătorii de Țară. Pentru a-i cuprinde pe toți, românii ar trebui să închirieze pentru doi-trei ani, Marele Zid Chinezesc… „Dă, Doaaamne!”. Și fiindcă atunci când îi este mai greu românul face haz de necaz, scriu doar o singură strofă din celebra rugă a celui mai mare actor comic de revistă pe care l-au avut românii: „Ce-o să fie ce-o să fie/ O să fie-o grozăvie/ Leul o să fie cât carul/ Şi doi bani va fi Dolarul/ Şi-o s-ajungă americanii/ Să cerşească gologanii/ De-o să facă atuncea ei/ Împrumut la noi în Lei/ Dă, Doaaamne!…” (Constantin Tănase, 1940).
P.S.: Un sfat pentru chiriașul de la Cotroceni din partea românilor trădați: „Keine Luxusjets fliegen, nicht Skifahren, nicht Radfahren, einfach «Arbeit macht frei»”… Dă, Doaaamne!
Lasă un răspuns