O echipă de cercetători de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe a descoperit mai multe amforete şi vase vechi de peste 4.200 de ani în situl Păuleni – Ciuc „Dâmbul Cetăţii” din judeţul Harghita. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, obiectele datează din epoca bronzului mijlociu şi aparţin culturii Ciomortan – Costişa. Directorul MNCR, Valerii Kavruk, coordonatorul ştiinţific al lucrărilor, a declarat că aceste obiecte trebuie privite într-un context mai larg, având în vedere faptul că au fost găsite într-o incintă sacră, unde ar fi avut loc sacrificii umane. „Amforetele şi celelalte vase ceramice provin dintr-un context interesant. În urma cercetărilor pe care le-am efectuat am depistat o poartă într-o incintă sacră fortificată, iar în timpul golirii umpluturii de pământ au fost găsite urmele a cel puţin patru oameni arşi pe loc, precum şi vase ceramice întregi şi sparte pe locul de incinerare. (…) Deci, avem dovada unor practici rituale însoţite de sacrificii umane. Nu este prima descoperire de acest fel, în anul 2000, în timpul săpăturilor efectuate la o altă poartă, am descoperit lucruri asemănătoare, fiind vorba despre o femeie cu doi copii lângă ea. (…) În lumina descoperirilor din ultimii ani, am constatat că acest sit nu este o aşezare obişnuită, aşa cum credeam, ci un centru de practici rituale legate de sacrificii umane. Urmează să încercăm să descifrăm, dacă vom reuşi vreodată, sensul şi mesajul lor”, spus Valerii Kavruk. Din echipa care a participat la cercetările arheologice din acest an au mai făcut parte dr. Dan Buzea, dr. Dan Ştefan şi drd. Puskas Jozsef.
Așezarea Păuleni-Ciuc se află la aproximativ 8 – 10 km nord-est de municipiul Miercurea-Ciuc și la circa un kilometru nord-est de satul Șoimeni (Csikcsomortán), comuna Păuleni-Ciuc, județul Harghita, în locul numit de localnici Várdomb – Dâmbul Cetății. Situl este amplasat pe un promontoriu natural cu altitudinea absolută de 882 metri. Acest loc oferă o bună vizibilitate asupra Depresiunii Ciucului și totodată un bun control al punctelor de comunicație din Carpații Răsăriteni. Din sud promontoriul era mărginit de o pantă accentuată și înaltă a văii pârâului Remetea – afluent al Oltului, iar la nord curge alt pârâu afluent al Remetei. Din suprafața totală a sitului de circa 6000 metri pătraţi, până în momentual actual al cercetărilor arheologice a fost finalizată o suprafață de circa 300 metri pătraţi. Cele 10 campanii de cercetare arheologică sistematică au adus la lumină complexe de locuire ce datează din perioada Epocii Cuprului (culturile Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresztur și Coțofeni, 4500 – 3600 î.Hr), Epocii Bronzului Mijlociu (culturile Costișa – Ciomortan și Wietenberg 2000 – 1500 î.Hr.) și din perioada Epocii Fierului (cultura geto-dacică, datare 500 – 100 î.Hr.). Potrivit specialiştilor, cea mai reprezentativă categorie de materiale arheologice aparținând culturii Costișa și este constituită de vasele ceramice.
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni efectuează cercetări arheologice sistematice în situl Păuleni – Ciuc Dâmbul Cetăţii din anul 1999, aici fiind descoperite urme de locuire din epoca cuprului, epoca bronzului şi din perioada dacică. Până acum au fost elucidate o serie de aspecte privind caracterul locuirilor, raporturile cronologice şi relaţiile dintre Depresiunea Ciucului cu Moldova Subcarpatică. Practic, acestea au adus la lumină urmele mai multor aşezări ce datează din perioada epocii cuprului (cultura Ariuşd-Cucuteni, mileniile V-IV î.Hr.), epocii bronzului (culturile Ciomortan-Costişa şi Wietenberg, mileniul II î.Hr) şi din perioada epocii fierului (cultura geto-dacică, datare 500 – 100 î.Hr.). În urma acestor cercetări, patrimoniul muzeului s-a îmbogăţit cu obiecte cu valoare de tezaur, care pot fi văzute în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc” de la sediul central al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe. Printre cele mai deosebite se numără două statuete antropomorfe aparţinând culturii Cucuteni-Ariuşd, cu o înălţime de peste 40 de centimetri, unicitatea lor constând tocmai în dimensiunile neobişnuit de mari pe care le au în comparaţie cu alte piese datând din aceeaşi perioadă. „Piesele expuse sunt foarte, foarte vechi, au peste 6.000 de ani şi au fost descoperite în timpul cercetărilor structurilor dărâmate ale unei locuinţe incendiate şi cu siguranţă au avut un loc aparte în cadrul acestei case. (…) Se remarcă prin dimensiunile mari, rar întâlnite în arealul culturii Cucuteni, în toate siturile care s-au cercetat în ultimii 130 de ani majoritatea statuetelor au până la 25 de centimetri înălţime. Norocul a făcut să le descoperim în situl de la Dâmbul Cetăţii, în mai multe campanii de săpături arheologice, piesă cu piesă, între anii 2004 şi 2007, şi au fost restaurate în forma actuală în anul 2010.
În Moldova Subcarpatică s-au descoperit reprezentări antropomorfe din lut ars foarte mari (de mărimea unui om), în interiorul unor construcţii special destinate cultului, respectiv în sanctuare, dar sunt numai fragmente din părţile corpului, deci nu sunt păstrate în întregime, în timp ce statuetele feminine de la Păuleni-Ciuc sunt puţin completate la restaurare”, a declarat arheologul Dan Buzea. Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a lansat în urmă cu câţiva ani şi o platformă online care le permite utilizatorilor să facă tururi virtuale ale siturilor arheologice din Transilvania, să viziteze expoziţiile permanente şi temporare ale instituţiei şi să afle mai multe despre arheologia, istoria, geografia sau tradiţiile populare din zonă. Muzeul virtual cuprinde, printre altele, un atlas digital cu hărţi interactive, imagini şi filmări aeriene ale siturilor fortificate, materiale de arhivă, interviuri cu specialişti şi reconstituiri artistice. (G.V.G.)
Lasă un răspuns