În vastele colecții ale Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca se află și o situlă de bronz cu figuri în relief. Piesa toreutică de import provine din provinciile vestice ale Imperiului roman. Reprezentările agonistice (argumentative) sunt inspirate din tradiția grecească. Vasul de formă ușor globulară și alungită la partea inferioară, toartă mobilă și fundul slab profilat, sub forma unei borduri inelare este de tip balsamarium și are înălțimea de 14,5 cm; diametrul bazei=9,1 cm; greutate: 822 g.. Toarta este arcuită, terminată în protome reprezentând capete de lei (symbol al Forței Vieții), fiind prinsă de vas prin atașuri romboidale. Buza are forma unui cununi alcătuită din patru tipuri de frunze stilizate, delimitate printr-o „taenia”. Corpul vasului este ornamentat cu figuri antropomorfe reliefate, alcătuind o scenă de gen: atleți în timpul unei competiții, într-o palestra. Decorul este completat cu o „herma” și încă două obiecte: un altar încadrat de două ramuri de palmier, pe care este așezată cununa stilizată a învingătorului; un vas sferic, în spatele căruia sunt schițate două ramuri de palmier.
Vasul a fost produs din bucăți separate turnate în bronz (bază, corp, buză, toartă cu atașe) și asamblate ulterior. Decorul corpului a fost realizat prin ciocănire și incizare, iar unele detalii au fost scoase în evidență prin argintare. Pe fața exterioară sunt reprezentate cele nouă personaje, grupate în trei scene distincte ce au loc într-un spațiu destinat exercițiilor atletice (palaestra). Primele două scene reprezintă câte doi atleți angajați în lupte greco-romane, în prima scenă ei fiind asistați și de un arbitru, care explică regulile. A treia scenă ilustrează finalul unui meci de box. Cei doi atleți sunt flancați de doi arbitri (sau antrenori). Unul dintre atleţi stă în picioare, în ipostază de învingător. Celălalt, îngenuncheat, cu capul plecat, e ajutat de un arbitru (antrenor). Pe antebrațele ambilor sportivi sunt redate „mănușile” de box (caestus), ale căror detalii au fost evidențiate prin argintare.
Vasul de bronz cu patină nobilă (unele părți sunt poleite cu foiță de argint; lucrat prin turnare, incizare și strunjire) descoperit în anul 1979, în timpul săpăturilor arheologice sistematice efectuate de Dan Isac în castrul auxiliar de cavalerie de la Gilău jud. Cluj), pe drumul principal (via decumana) din partea din spate a fortificației, în apropierea unui turn al porții din spate (porta decumana). Deși contextul de descoperire se datează în prima jumătate a secolului III d.Hr., vasul a fost probabil produs înspre sfârșitul secolului II d.Hr. și a fost puțin folosit, neprezentând urmele specifice unei folosiri îndelungate (epoca romană). În întreg Imperiul Roman se cunosc a fi descoperite peste 60 de vase de acest tip, cu corpul decorat, dar numai alte patru cu reprezentări de atleți. La nivelul Daciei romane, vasul este unic, de aceea a și fost trecut la categoria Tezaur. După cum o demonstrează diverse reprezentări și descoperiri antice, aceste vase de tip balsamarium erau folosite în cadrul toaletei, conținând, după toate probabilitățile, produse cosmetice (ulei de măsline, uleiuri parfumate, creme etc.). De altfel, uneori, acestea sunt asociate cu strigile, ustensile cu care se răzuia corpul de impurități (un fel de spatule). Astfel, nu e greu să ne imaginăm că vasul de la Gilău a fost folosit în cadrul rutinei de îmbăiere în thermae (băi). Situla de bronz cu reprezentări în relief agonistice descoperită în castrul roman de la Gilău (jud. Cluj) ne confirmă importanța acordată sportului și educației acum aproape 2000 de ani, prin impunerea unor modele și exemple demne de a fi urmate. Zeii și sportivi de succes erau aclamați și promovați de societate, spre a putea fi urmați de tinerele generații și astfel să se asigure un viitor luminos cetății și societății. (G.V.G.)
Lasă un răspuns