În filmele documentare despre pangolini, aceștia apar împlătoșați în armuri impenetrabile, ca niște adevărați cavaleri ai epocii medievale ce de-abia așteaptă un turnir înfocat, dar de fapt se dovedesc a fi timizi și non-violenți. Acest animal exotic trăiește departe de noi, pe alte continente, dar acum aflăm că o nouă specie de pangolin, care ar fi trăit cu aproape 3 milioane de ani în urmă în țara noastră, a fost descoperită în Vâlcea. Osul fosil a fost găsit într-un sit arheologic de pe Valea Oltețului (Bugiulești) și este cea mai veche fosilă a unui pangolin descoperită vreodată în Europa. Pangolinii (numiți și furnicari solzoși) sau folidotele (Pholidota) fac parte dintr-un ordin de mamifere placentare nocturne lipsite de dinți, cu corpul lung, acoperit cu solzi cornoși care se îmbină întocmai ca țiglele de pe acoperiș, botul alungit, coadă foarte lungă, limba lungă protractilă și foarte lipicioasă, cu ajutorul căreia adună furnicile și termitele. World Wildlife Fund, unul dintre cele mai cunoscute ONG-uri internaționale dedicate conservării naturii, cataloghează toate cele 8 specii de pangolin ce trăiesc pe două continente (Asia și Africa) ca fiind „vulnerabile” sau „în pericol de dispariție”.
La Bugiulești, o echipă de paleotologi din SUA a abordat cu profesionalism un sit fosil promițător, anunțat a fi posibil loc al descoperiri unor fosile umane sau antropoide de 1 milion de ani („Pescarul de pe Lacul Getic”). O analiză mai amănunțită a unei fosile găsite aici, pe Valea Oltețului, a dus la descoperirea unei specii de pangolin ce nu era cunoscută până acum. Pangolinii trăiesc astăzi în Asia și Africa. „Pangolinul de România” s-a dovedit a fi cea mai veche fosilă a unui pangolin descoperită vreodată în Europa. Cercetătorii suspectau anterior că această specie trăia în Europa la începutul Pleistocenului, epoca geologică din istoria planetei noastre care a început în urmă cu aproximativ 2.588.000 de ani și care s-a încheiat acum 11.700 de ani, cunoscută fiind ca Era Glaciară. Cu toate acestea, ipoteza nu a putut fi confirmată până acum. „Nu este o fosilă spectaculoasă”, afirmă Claire Terhune, profesoară de antropologie la Universitatea Arkansas, explicând că este vorba de „un singur os, dar este al unei specii noi a unui animal oarecum ciudat”. Dar… „Suntem mândri de ea fiindcă fosilele pangolinilor sunt extrem de rare. Acesta se întâmplă să fie de asemenea cea mai veche fosilă a unui pangolin descoperită vreodată în Europa și singura fosilă a unui pangolin din Europa Pleistocenului”, relatează ea. Osul fosil, un humerus, a fost descoperit la „Grăunceanu”, un sit arheologic bogat în fosile aflat pe Valea Oltețului în județul Vâlcea. Terhune și o echipă internațională de cercetători studiază fosilele descoperite la Grăunceanu și alte locuri din apropiere de aproape un deceniu. Aceste situri, descoperite inițial în urma unor alunecări de teren din anii 1960, au dus la descoperirea fosilelor unei game variate de animale, de la maimuțe terestre mari, a girafei cu gâtul scurt, rinoceri și smilodoni (tigrii cu dinți sabie) și pangolini. Pare o enumerare dintr-un film de animație precum „Epoca de gheață”, însă este vorba de fosile descoperite într-un sit paleontologic din Vâlcea, numit Grăunceanu și reanalizate în SUA.
Echipa de la Universitatea din Arkansas studiază de ani buni situl și spune că este unul dintre cele mai valoroase din Europa, dând o colecție uimitoare de fosile din pleistocen. De fapt, Grăunceanu este cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est, arată o analiză a fosilelor descoperite încă din anii 60 în acest sit, care arată o diversitate uimitoare a faunei. „Era o comunitate faunistică extrem de diversă. Am descoperit mai multe animale a căror prezență nu fusese până acum asociată cu această zonă și multe dintre ele nu se mai găsesc în prezent în Europa. Evident că sunt importante chiar și numai aceste descoperiri, însă au implicații și asupra oamenilor timpurii care migrau spre continent în acele vremuri”, spune Claire Terhune, profesor de antropologie la University of Arkansas. În afara de animalele exotice enumerate mai sus, au fost descoperite și fosile de struți, elani, bizoni și cerbi sau specii înrudite cu acestea. Toate aceste animale au trăit acum două milioane de ani, la începutul perioadei denumită pleistocen de către geologi.
Specialiștii români, cercetători și paleontologi de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din București au făcut cercetări, au prelevat fosilele și au scris o serie de lucrări în anii 70 și 80. Apoi, explică cei de la „University of Arkansas”, s-a pierdut interesul timp de 20-30 de ani pentru aceste situri, iar o parte din fosilele descoperite atunci nu au mai putut fi găsite acum. La fel, s-au rătăcit și o parte dintre documentele întocmite de cercetătorii români acum peste 50 de ani. Din 2012 însă o echipă internațională din SUA, România, Suedia și Franța a re-analizat și re-catalogat fosilele stocate la București, s-au făcut noi identificări și au urmat și runde noi în teren. Au fost identificate și fosilele de pangolin, un animal care în prezent este pe cale de dispariție, fiind vânat fără milă pentru solzii folosiți în medicina tradițională asiatică.
Situl fosilifer a fost descoperit în anii 60 de o echipă condusă de arheologul Constantin S. Nicolaescu – Plopşor și se găsea pe Valea Oltețului, în comuna Tetoiu, sat Bugiulești. Identificarea acum a acestei fosile de pangolin este remarcabilă deoarece cercetări anterioare sugerau că pangolinii au dispărut din Europa la mijlocul Miocenului, în urmă cu aproximativ 10 milioane de ani. Studiile anterioare au speculat că pangolinii au fost împinși înspre zonele ecuatoriale și subecuatoriale mai calde de răcirea climei. Cercetătorii au denumit noua specie descoperită „Smutsia olteniensis”, ea având câteva trăsături unice pangolinilor din genul Smutsia care în prezent sunt găsiți doar în Africa, prezentându-și descoperirea într-un articol publicat în revista Vertebrate Paleontology. Pe lângă Claire Terhune, profesoară de antropologie la Universitatea Arkansas (SUA), printre autorii studiului se numără și Sabrina Curran de la Universitatea Ohio, Timothy Gaudin de la Universitatea Tennessee din Chattanooga și Alexandru Petculescu de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din București. Studiul a mai fost publicat în revista „Quaternary International” sub titlul „Early Pleistocene fauna of the Olteţ River Valley of Romania: Biochronological and biogeographic implications”. O reconstituire a pangolinului oltenesc vechi de aproape trei milioane de ani poate apare în curând la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, la Muzeul Național de Geologie, sau la Dino Parc Râșnov, spre bucuria celor interesați de această problemă a istoriei vieții și a evoluției pe planeta noastră. Poate și o aclimatizare a micului mamifer actual poate deveni interesantă… (G.V.G.)
Lasă un răspuns