În orașul Negotin din Serbia s-a sfințit biserica ortodoxă românească „Sf. Mucenic Ioan Valahul” aflată sub jurisdicția Protopopiatului ,,Dacia Ripensis”, în fruntea căruia se află preotul martir Boian Alexandrovici. „Pentru noi, românii din Timoc, este un eveniment cu dublă semnificație, una spirituală, cealaltă istorică. După aproape 200 de ani se ridică într-un oraș din Serbia de nord-est un sfânt lăcaș”, a declarat preotul Boian Alexandrovici. Potrivit părintelui, acest așezământ de cult din Negotin urmează celor din Malainița, Isakova, Gorneana și Bor, zidite de credincioși în condiții grele, autoritățile publice locale și cele ecleziastice sârbe împotrivindu-se oficierii, în Timoc, Morava, Homolie și sudului Dunării, a slujbelor în limba română. „Cu răbdare și multă sudoare am reușit să învingem prejudecățile, să trecem peste obstacole, tot timpul fiind acuzați că românizăm vlahii. Întotdeauna am spus acelor spirite antiromânești că noi aici suntem acasă, că respectăm statul care ne-a adoptat, administrația lui, și că nu facem altceva decât să ne cinstim strămoșii și limba noastră frumoasă — limba română”, a subliniat părintele Boian. El a arătat că prezența a câtorva sute de români, din România, Serbia, Bulgaria, Ungaria și Suedia, la sfințirea bisericii din Negotin arată faptul că, în pofida vicisitudinilor istoriei care i-au separat cândva, românii sunt uniți, ceea ce a făcut posibilă reactivarea a peste zece parohii ortodoxe românești, din cele 87 existente în 1833, când au fost „naționalizate” și au intrat în inventarul Bisericii Ortodoxe Sârbe. La această mare sărbătoare a noastră au participat preoți din județele Mehedinți, Caraș-Severin, și Arad.
„De asemenea, de la Episcopia Dacia Felix din Voivodina a venit un sobor de preoți să slujească alături de noi Sfânta Liturghie și să se bucure de izbânda noastră”, a mai declarat părintele Boian Alexandrovici. Prezent la Negotin, în incinta Protopopiatului ,,Dacia Ripensis” unde este amplasată biserica sfințită, ambasadorul României la Belgrad, Daniel Banu, a arătat că „românii din Serbia nu sunt singuri, ei continuu vor fi sprijiniți de autoritățile române în demersul lor de a-și conserva identitatea și limba, limba română, și de a-și valoriza cultura și spiritualitatea românească”. (…) „Limba română este emblema identitară a românilor din Republica Serbia, indiferent cum își zic ei, sau îi numesc alții. Ei sunt români și, vorba lui Mihai Eminescu, și punctum!”, a afirmat ambasadorul Daniel Banu. În același cadru, secretarul de stat din Ministerul Cultelor, Victor Opaschi, a apreciat că „etnicii români din Timoc sunt niște eroi, întrucât ei și-au păstrat ființa și limba”. (…) „Guvernul României are obligații față de dumneavoastră, românii din afara granițelor. Noi nu vă facem favoruri, ci ne achităm de datoria de a vă proteja drepturile, bineînțeles în măsura în care avem posibilitatea de a vă cunoaște prioritățile”, a subliniat Victor Opaschi.
Biserica „Sfinții Mucenici Montanus Preotul și soția sa Maxima – Isacova din Singidunum” din comuna Ciupria (Valea Moraviei) a fost cea de a doua biserică binecuvântată pentru românii din Timoc – Serbia. Lăcașul de cult a fost construit în timp record Slujba a fost oficiata de Preasfințitul Părinte Daniil, Episcop locuitor al Daciei Felix, împreună cu Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria. Părintele protopop de Dacia Ripensis, Boian Alexandrovici a mai declarat: „Cu voia lui Dumnezeu, pe valea Moravei, în parohia noastră, parohia ortodoxă română, din satul Isacova, s-a săvârșit Sfânta Liturghie și binecuvântarea bisericii din localitate, pentru ca de acum încolo să se poată sluji în ea. Am mai avut un motiv de bucurie, pentru că măicuțele de la Mănăstirea Sf. Ana din Orșova împreună cu maica stareță, ne-au cântat la Sfânta Liturghie. După Sfânta Liturghie am mai avut o mare bucurie: l-am botezat pe primul copil în biserica pe care tocmai am binecuvântat-o și care este închinată Sfinților Mucenici Montanus și Maxima, stramoși ai noștri, astfel, am simțit o mare bucurie duhovnicească”. În cadrul Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române al Daciei Ripensis, cu sediul în oraşul Nigotin, a fost deschisă prima bibliotecă de carte bisericească şi laică din ţinutul Timocului.
Părintele protopop Boian Alexandrovici a declarat că a luat această iniţiativă în scopul iniţierii credincioşilor tineri şi bătrâni în cititul în limba română şi în educarea tinerei generaţii în cultul creştin al românilor ortodocşi din ţinuturile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării. „De aproape 180 de ani, populaţia românească din Serbia de Nord-Est nu a mai avut posibilitatea să mai înveţe a citi în limba maternă a strămoşilor. Întrucât în zonă nu există şcoli în limba română, credem că trebuie să osârdim şi să naştem în sufletele oamenilor dragostea faţă de trecutul şi istoria străbunilor”, a precizat părintele Alexandrovici. Prin grija unor asociaţii din România şi Serbia, deja au sosit sute de cărţi româneşti pe adresa bisericii din Malainiţa, construită de părintele Boian Alexandrovici între anii 2004 şi 2005, drept care a fost în nenumărate rânduri ostracizat de autorităţile şi clerul sârbesc, şi chiar condamnat la închisoare. Înfiinţarea bibliotecii care va purta numele Sfântului Niceta de Remesiana, întemeiatorul creştinismului în Balcani (anul 335-414 d.Hr.), a fost posibilă datorită sprijinului financiar acordat Protopopiatului Daciei Ripensis de Patriarhia Română şi a unui proiect finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Ziua de Duminică, 24 mai 2015, va rămâne pentru ortodocşii români din oraşul Negotin din Serbia de răsărit, o zi de referinţă și aceasta petru că în această zi binecuvântată, după aproape două secole, s-a sfinţit prima biserică românească, s-a serbat hramul ei, „Sfântul Mucenic Ioan Valahul”, precum şi ziua naţională a românilor/vlahilor din Serbia de Răsărit. Cu adevărat această, nou târnosită biserica românească din Negotin, „Catedrala timoceană”, este şi va fi „simbolul rezistenţei românilor/vlahilor în Valea Timocului”, cum s-a spus în act de sfinţire. În regiunea Valea Timocului din Serbia locuiesc peste 250 de mii de români, nerecunoscuți ca minoritate de autoritățile statului sârb. Ei nu beneficiază de școli și publicații în limba maternă și, până în anul 2004, nu aveau parte nici de slujbe în românește. În acel an părintele Boian Aleksandrovici a ridicat prima biserică pentru românii timoceni, cu slujire în limba română. Pentru acest motiv, protopopul Daciei Ripensis se află, până în prezent, într-un permanent conflict cu autoritățile ecleziale sârbe.
Lasă un răspuns