Ni se spune că roboții au început să aibă conștiință de sine. Ba chiar că ei ar fi adevărați demiurgi, creatori de texte, literatură, de muzică și artă. Și nu mă mir. La viteza cu care s-a prostit omenirea în ultimele decenii, de când a luat-o razna, nici nu e de mirare că există oameni care sunt convinși ca roboții au sentimente, că simt precum rasa umană. Când, de fapt, mașinile mimează și reproduc paterne de comportament. Reacționează cât și cum le-a fost tiparul la programare. Și se vede în limbajul lor, în vocabularul sărac folosit (deși au în baza de date dicționare întregi), redus la o nouă formă de limbaj de lemn, corect politic și fals curtenitor acest lucru. Prezentarea robotului ca find un produs superior omului, pentru că aceasta se încearcă prin inducerea acestor idei treptat în mentalul colectiv, va face tranziția către transumanism și instaurarea lui mult mai ușoară și mai lipsită de împotrivire. Populația îndobitocită va accepta înlocuirea ei din economie cu roboți. Pentru că, nu-i așa, roboții sunt superiori oamenilor. Mai mult, există posibilitatea ca oamenii să ajungă să fie conduși de roboți. Deja există o fabrică al cărei CEO este un robot și toți se declară încântați. Concedierile umanoizilor vor fi mai ușoare, fiind făcute tot de sintetici, a căror competențe nu va mai îndrăzni nimeni să le conteste. Pentru că totul este pentru binele general, nu?! Conceptul „For a grater good” nu este unul nou, însă este pentru prima dată în istorie când el este folosit în detrimentul umanității, al speciei umane.
Așa cum s-a lucrat și se lucrează la egalitatea, incluziunea socială și „discriminarea pozitivă” a minorităților de un anumit tip, folosindu-se aceleași pârghii și mecanisme sociale de manipulare pentru schimbarea mentalităților în concordanță cu noile directive dezaxate, așa cum o planetă întreagă a devenit cobai pentru o industrie Pharma condusă de afaceriști oneroși sub oblăduirea și cu ajutorul (contra cost) unor foruri politice naționale și internaționale ai căror conducători ar fi declarați psihopați și narcisiști, tot așa va fi introdus și robotul în viețile de zi cu zi ale oamenilor. Crearea voluntară a cyborgilor nu va fi nici ea un SF, ci perfect realizabilă. Omul de rând, convins fiind de superioritatea mașinii își va dori să acceadă și el la un nivel mai înalt. Și dacă până acum populația mai slabă de minte era victimă a modei, a hainelor, obiectelor de podoabă și a altor nimicuri promovate de vedete, în viitorul apropiat victimele fashion-ului vor deveni primii cyborgi.
Tot așa cum cei care au salvat-o pe bunica purtând măști și când erau singuri în mașină sau în casă și s-au vaccinat cu tot ce se puteau vaccina pentru că așa le-a fost dictat de o stăpânire formată din diletanți, iresponsabili și neghiobi, cei care vor „să salveze planeta” își vor implanta chip-uri tot pe declarație pe propria răspundere. Ceea ce nu înțeleg (că nu vor, că nu le permite fișa postului sau pur și simplu pentru că sunt zevzeci) promotorii progresismului este că omul nu poate crea duh. Suflet. Spirit. De aceea nici nu va fi vreodată capabil să creeze roboți care să gândească ca un om, să simtă ca un om.
În absența Lui Dumnezeu (gonit din case, din școli, din licee și universități, ba chiar și din biserici) și înlocuirea Lui cu ploconirea în fața diferitelor organizații și feluri de orgasme, nu este nici știință și nici progres. Oricum o dăm, progresismul este, ca la manualul de sociologie, doar punerea în practică a celor mai trăznite (ca să nu spun de-a dreptul stupide și criminale) idei în masă, fără luarea în calcul a repecursiunilor, a urmărilor negative produse în societate. Transpunerea în practică a ideilor progresiste la nivel de națiuni este ca și cum te-ai arunca din avion de la 10.000 de metri fără parașută, fiind convins că vei prinde în brațe un brad înalt de care să te ții și că nu vei ajunge carne tocată la impactul cu solul.
Fără Dumnezeu, fără acceptarea ideii de existență, omniprezență și omnipotență a Lui, fără rugăciune, omul nu mai este nici măcar o trestie gânditoare, ci un organism biologic care își semnează singur verdictul de condamnare la moarte. Și se și execută singur! Mulțumesc lui Pater Mihail, Arhimandrit la Mănăstirea Antim, urmașul Sfinților de la „Rugul Aprins”, pentru trimiterea materialului video din care reiese indubitabil că IA are limbaj de copil de clasa a doua, de lemn, serb și previzibil. Calp. Și cum, cu toate toate că mulți confundă capacitatea de memorare cu geniul, deși inteligența înseamnă crearea de lucruri noi, de noi silogisme, de legături, de paralele și increngături ideatice noi pe baza cunoștințelor acumulate și dezvoltarea lor în contextul gândirii critice, iară nu din tipare învățate papagalicește, cum greșit își imaginează unii, este imposibil ca o mașină să devină conștientă de sine.
Acestea fiind spuse, devine evident faptul că adevăratul pericol în fața căruia se află omenirea nu este robotul, mașina și nici chiar existența pe hârtie a ideilor transumaniste. Ci prostia omenească, infatuarea omului care a uitat de Credință. Cel mai mare pericol este nu progresismul, ci neghiobia noastră care ne face să acceptăm fără să crâcnim orice abominații, fantazând că așa vom face parte dintr-o elită, că suntem altruiști, nobili, evoluați.
Asta cred, declar și susțin. Așa să-mi ajute Dumnezeu!
Lasă un răspuns