Cutremurele distrug familii întregi, fără să țină seama de declarațiile politice! La 128 de ore după cutremurele devastatoare din Turcia și din Siria, din luna martie a.c., soldate cu zeci de mii de morți și de răniți, un bebeluș de două luni a fost salvat de sub ruinele din provincia turcă Tatay. În timp ce proteja cu brațul capul frățiorului ei mai mic, un îngeraș, o fetiță, spunea salvatorului ei că „dacă mă scoți de aici, am să te slujesc toată viață!”… Ce învățăm din suferința copiilor rămași fără părinți, dar și a părinților rămași fără copii? Autoritățile turce au fost arătate cu degetul pentru reacția întârziată la scoaterea supraviețuitorilor de sub blocurile din piatră, deși eforturile au fost evidente! În fata unei mame cu inima zdrobita, care își ținea copilul decedat în brațe, până și președintele Erdogan a tăcut! Ce s-ar întâmplă dacă un cutremur, de intensitatea celui din Turcia, ar lovi România, cu atât mai mult cu cât cutremure cu intensități mai mici au fost prezente, în mod repetat, la București și Târgu Jiu?
Din perspectiva siguranței clădirilor, Turcia ridică multiple semne de întrebare, în provincia Taty, dar și în Istanbul, materialele utilizate în construcții fiind de calitate slabă! Ce înseamnă o clădire lipsită de stâlpi de rezistență? Riscurile devin majore când disciplina în construcții este aproape inexistentă, cu atât mai mult cu cât nu există avize pentru construirea unor clădiri turn, precum unele clădiri din București, obiect al unor litigii juridice interminabile? Ce fac autoritățile române pentru prevenirea unui dezastru?Situația clădirilor din București, multe încadrate la clasa I de risc, marcate cu bulină roșie, permite cele mai pesimiste scenarii, confirmate și de „raportul Curții de Conturi pentru anul 2022″. Circa 350 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc, în timp ce alte 2.150 de clădiri sunt încadrate în diferite clase de risc. „Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022”, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că „starea clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai amplă”. Potrivit specialiştilor care au întocmit planul, seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitală. În cazul unui cutremur asemănător cu cel din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”. Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la „nivel de colaps parţial sau total”. Conform documentului, în cazul unui cutremur puternic pot muri peste peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniți grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.
Ce înseamnă intervenția de urgență, dacă prăbușirea unor clădiri este însoțită și de declanșarea unor incendii la țeava de gaz? Ce s-ar întâmplă dacă în caz de cutremur, ferestrele termopan devin prin cădere adevărate ghilotine, iar străduțele înguste împiedică evacuarea de urgență a oamenilor cuprinși de panică? Să nu uitam durerea celor plecați dintre noi! În urmă cu 46 de ani, la 4 martie 1977, România a fost zguduită, timp de 56 de secunde, de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scară Richter, soldat în București cu 1.424 de persoane decedate și cu 7.598 de răniți. Câți mai cunosc faptul că Sorin Crainic, a fost salvat după ce a stat 253 de ore sub ruinele blocului „Continental”? „Floarea Iordache, scoasă de sub ruinele blocului „’Scala” după 65 de ore de la producerea seismului; fetiţa Gabriela Corduneanu, scoasă de sub ruinele blocului din str. Ion Ghica la 7 martie; Livia Negoescu, salvată din ruinele blocului din str. Arghezi după 130 de ore; Elena Enache, la blocul din str. Al. Sahia, după ce a stat mai bine de 187 de ore sub dărâmături”. În urma cutremurului și-au pierdut viață mai multe personalități din lumea culturală și artistică, printre care actorii Toma Caragiu, Alexandru Bocănet și Doina Badea cu întreaga familie! Referitor la Toma Caragiu, Aristide Buhoiu, coordonator al volumului ‘4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur” amintea că „un actor uriaş, un om uriaş, un suflet uriaş a fost strivit într-o seară nebună de un bloc oarecare”. Buldozerele se opresc. Băieţii fac semne. (…) Un ostaş coboară şi aduce o ramă de ochelari turtită. Caramitru bâguie: ‘Ochelarii lui!’. Începe să hohotească. Strig la el şi pornesc în sus. Sunt doi. Doi oameni îmbrăţişaţi, două vieţi, două destine: Bocăneţ şi Toma Caragiu. Au murit din prima clipă. Casa scărilor s-a prăbuşit peste ei, undeva, la parter. Teama de necunoscut și-a spus cuvântul! Dacă ar fi rămas în apartament, Toma Caragiu și Alexandru Bocăneț ar fi avut șansa să rămână în viață, partea în care se află locuința nefiind afectată! Prevenția este necesară pentru salvarea de vieți, așa cum foarte importantă este educarea populației pentru situații critice!
Unitatea in fata pericolului trebuie sa rămână! „Raportul Curții de Conturi” obligă la măsuri urgente din partea autorităților! „Nu există o evidență centralizată a resurselor care pot fi mobilizate în situația producerii unui cutremur major și există o mare probabilitate ca un cutremur în București să genereze o criză de mari proporții. IGSU dispune de un număr insuficient de personal ce poate fi mobilizat pentru misiuni. În situația producerii unui cutremur major, numărul de salariați ai IGSU cu pregătire în acțiuni de căutare-salvare și misiuni specializate care se desfășoară în domeniul „răspuns” pentru riscul cutremur și riscurile asociate acestuia, va fi insuficient și nu va putea asigura concomitent gestionarea atât a situațiilor de urgență cauzate de seism, cât și a situațiilor de urgență care se produc în mod curent. De asemenea, capacitatea de preluare a apelurilor în sistemul 112 nu va putea fi asigurată la un nivel adecvat, din cauza resurselor limitate”.
Ce trebuie să facem să ne păstrăm viața? Prefectul capitalei, Toni Grebla îndeamnă la calm, mandatul domniei sale având prioritate și clădirile încadrare la risc seismic clasa I. Dar fără un efort conjugat, unitar, depus de decidenții politici, indiferent de culoarea politică, riscul unui dezastru în Capitală poate fi unul uriaș! Dumnezeu înseamnă soluția tuturor problemelor noastre? Credința este foarte importantă! Îngerașii scoși de sub blocurile uriașe prăbușite după 128 de ore, rămași în frig, în întuneric și fără apă, în mod cert, au fost salvați de Dumnezeu, unul și același pentru noi toți, fie ca suntem creștini sau musulmani, iudei sau catolici! Ce învățăm din toate acestea?
În condițiile unor calamități naturale, de la incendii la inundații, dar și în situația unui cutremur trecut de 7,2 grade pe scară Richter, echilibrul, sângele rece ne oferă șansa să ne salvăm! Potrivit regulilor transmise de IGSU (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) trebuie să nu uităm că educația pentru situații de dezastru este esențială! Dintre regulile care pot să ne salveze viața amintesc: să ne păstrăm calmul și să nu intrăm în panică; să prevenim tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât, tocmai faza puternică a mișcării seismice ne poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite; să rămânem în încăpere sau locuință, departe de ferestre, care se pot sparge și care ne pot accidenta, protejându-ne sub o grindă, toc de ușa solid, sub un birou sau o masă care sunt suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor obiecte mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități ne putem proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos, iar cu palmele împreunate ne vom proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral, capul; dacă este posibil, închidem sursele de foc cât se poate de repede; să nu fugim pe ușă, să nu sărim pe fereastră, să nu alergăm pe scări, să nu utilizăm liftul, să evităm aglomerația, îmbulzeala, iar dacă este posibil să deschidem ușa locuinței spre exterior, pentru a preveni blocarea acesteia în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice; să nu alergăm în stradă; dacă ne aflăm în afara unei clădiri, este necesar să ne deplasăm cât mai departe de clădire, să ne ferim de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Să nu fugim pe stradă, să ne deplasăm calm spre un loc deschis și sigur, să acordă primul ajutor persoanelor rănite; în cazul în care suntem surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, este necesar să ne protejăm capul și membrele.
Lasă un răspuns