După ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 sfinți români, în zilele de 11-12 iulie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de data aceasta Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare), după cum se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române. Aceste sfinte sunt:
1) Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cu cinstire în data de 16 august;
2) Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și cu cinstire în data de 12 aprilie;
3) Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și cu cinstire în data de 19 decembrie;
4) Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea și cu cinstire în data de 5 iunie;
5) Monahia Platonida (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (fostă Despina Milița, soția voievodului) și cu cinstire în data de 26 septembrie;
6) Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița și cu cinstire în data de 15 octombrie;
7) Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău și cu cinstire în data de 4 mai;
8) Schimonahia Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;
9) Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Văratic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;
10) Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa și cu cinstire în data de 4 iulie;
11) Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași și cu cinstire în data de 24 mai;
12) Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și cu cinstire în data de 17 august;
13) Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și cu cinstire în data de 1 decembrie;
14) Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv și cu cinstire în data de 6 iulie;
15) Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și cu cinstire în data de 23 decembrie;
16) Monahia Matrona Ciupelea, stareța Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și cu cinstire în data de 5 mai.
Cele 16 românce au fost canonizate în cadrul unei ceremonii desfășurate pe 6 februarie 2026. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și ceilalți membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au slujit la Catedrala Patriarhală cu acest prilej. Evenimentul solemn al proclamării canonizării celor 16 Sfinte femei românce a avut loc spre finalul Sfintei Liturghii. Înainte de începerea Sfintei Liturghii, mai multe moaște au fost așezate în Baldachinul Sfinților spre închinare. Este vorba despre moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea celor 16 femei despre care s-a stabilit că au dus o viață sfântă. Ele au fost mucenițe, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare. Decizia privind canonizarea a fost luată în luna iulie 2025. „Cele 16 sfinte femei românce canonizate în anul 2025 şi proclamate astăzi în Catedrala Patriarhală Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti sunt repere duhovniceşti importante din trecutul istoric al Bisericii Ortodoxe Române, care ne arată, ca nişte mame spirituale ale poporului român, calea care duce către Hristos. Ele şi-au sfinţit viaţa prin smerenie şi dragoste de aproapele, prin credinţa lor puternică şi curajul mărturisitor, prin răbdarea necazurilor, prin nevoinţe şi rugăciune. Multe dintre aceste sfinte femei au fost soţii şi mame, transmiţând copiilor lor o educaţie profund creştină, care a rodit în sfinţenie”, a afirmat Patriarhul Daniel, după citirea Tomosului Sinodal de către Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi prezentarea icoanelor sfintelor.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a prezentat apoi vieţile sfintelor femei românce, „modele de evlavie, dragoste jertfelnică şi curaj mărturisitor”, care acoperă o perioadă de peste cinci secole, de la Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş, născută în secolul al XV-lea, până la Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, trecută la Domnul în anul 2014. „De-a lungul timpului, sfintele femei românce au arătat că drumul spre sfinţenie nu depinde de apartenenţa la o anumită categorie socială, ci de conlucrarea persoanei umane cu harul divin. Aceste noi sfinte femei românce ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost totdeauna binecuvântată cu femei credincioase şi evlavioase, care „au dus lupta cea bună a credinţei şi au săvârşit în sfinţenie călătoria lor pământească”, (…) în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinţi, care şi-au sfinţit viaţa prin dragoste şi jertfă în mijlocul familiei, al comunităţii creştine şi al societăţii; muceniţe care au apărat credinţa ortodoxă cu sângele lor; monahii care au stat în nevoinţă, smerenie, post şi neîncetată rugăciune în mănăstiri şi în pustie; femei mărturisitoare care au îndurat persecuţii pentru numele lui Hristos; soţii de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica şi neamul românesc”, a mai transmis Patriarhul Daniel. Pentru a desăvârși această sacră misiune de a pune în valoare suflete alese, anul 2026 a fost declarat Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar – mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame – în Patriarhia Română. (G.V.G.)
