Arhive categorie: Firea românilor

Principii fanarioți- decadență sau reformă?

„Nu sunt vremile sub cârma omului ci bietul om sub vremi.”                                  Miron Costin La o analiză superficială, însă cumulată cu influența unor mituri sau


Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859: construcție politică, strategie unionistă și mitul „principelui ales întâmplător”

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 reprezintă unul dintre cele mai importante acte politice din istoria modernă a românilor. În istoriografia tradițională, evenimentul a fost adesea prezentat într-o formă eroizată, centrată aproape exclusiv pe figura lui Alexandru Ioan


Anul Brâncuși: Sculpturile lui Constantin Brâncuși și influența arhitecturii populare din Gorj

Constantin Brâncuși (1876–1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori moderniști ai secolului XX, pionier al abstractizării formelor și al reducției estetice. Originar din Hobița, Gorj, sculptorul a migrat la Paris unde și-a construit o carieră internțională, însă fundalul


Ioan Slavici, la Panciu…

Luna ianuarie ni l-a adus la Șiria (Arad) și pe Ioan Slavici (1848-1925). Puțină lume știe că acest adevărat clasic al literaturii românești și-a trăit ultimii ani din viață în târgul vrâncean Panciu. Mai exact, într-un mic conac din viile


Mihai Eminescu – genialul filosof al literaturii universale

Când mi-a fost dat să aflu că poetul român Mihai Eminescu este studiat și peste hotare – cu precădere, dincolo de Atlantic, sincer să fiu, nu mi-a venit să cred. Aveam impresia că cineva, dintre manipulatorii acelui timp, forțează nota


Suntem mai săraci ca acum douăzeci de ani…

Răspunsul e simplu, făcând un rezumat la ceea ce s-a pierdut din punct de vedere: material, intelectual, spiritual, da suntem mai săraci. Dacă ar fi să întreb: Suntem mai săraci astăzi ca acum 35 de ani…? Nu știu cu ce


Brâncuși într-adevăr a sculptat cu lumina…

Anul 2026 a fost instituit prin lege ca „Anul Constantin Brâncuşi”, pentru aniversarea a 150 de ani de la naşterea artistului Constantin Brâncuşi. Conform legii, pe tot parcursul anului 2026 Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi


Apariția limbii române în spațiul carpato-danubiano-pontic: romanizare, substrat și fenomenul insularității romanice

Limba română constituie un caz particular în cadrul limbilor romanice europene, atât prin poziționarea sa geografică estică, cât și prin evoluția sa într-un mediu etnolingvistic ostil, dominat, începând cu secolele VI–VII, de populații vorbitoare de limbi slave, turcice și fino-ugrice.


Mihai Eminescu – contributor la istoriografia etnogenezei românilor în Balcani

În a doua jumătate a secolului XIX, istoriografia română se distinge prin contribuțiile unor personalități emblematice privind trecutul și etnogeneza românilor, precum B. P. Hașdeu, Alexandru Dimitrie Xenopol și Eudoxiu Hurmuzachi, fiecare având un impact profund asupra înțelegerii și prezervării


O personalitate a istoriei folcloristice românești…

Printre oamenii mari pe care mi-a fost dat să-i cunosc, a fost și Prof. Dr. Virgil Medan. Am înțeles că pe vremea când l-am cunoscut era președintele Comitetului de Cultură și Educație Socialistă Cluj. Ne-am întâlnit întâmplător, la un simpozion