Arhive autor: Alexandru Florin Țene

Poezia ca ceremonie a textului. Limbaj, ritual și sacralitate în discursul poetic…

Într-o epocă dominată de comunicarea utilitară și de accelerarea schimburilor semantice, poezia își conservă o funcție aparte: aceea de a suspenda fluxul obișnuit al limbajului și de a institui un spațiu de intensitate simbolică. Conceptualizată ca „ceremonie a textului”, poezia


Lucian Blaga și jurnalismul cultural…

Personalitate enciclopedică a culturii române interbelice, Lucian Blaga (1895–1961) își desfășoară activitatea jurnalistică în paralel cu afirmarea sa poetică și filosofică, fiind prezent în paginile unor reviste și ziare de prim rang: Gândirea, Adevărul literar și artistic, Cuvântul, Patria, Familia,


Filosofia creștină în opera lui Emil Cioran

Opera lui Emil Cioran reprezintă una dintre cele mai radicale interogații asupra condiției umane din filosofia secolului XX, situându-se la intersecția dintre nihilism, mistică negativă și reflecția religioasă de tip existențial. Deși receptat frecvent ca un gânditor al negației absolute,


Statul Român și represiunea Elitelor Culturale

Condamnare juridică, marginalizare simbolică, memorie amputată (1945–1965) Articolul de față analizează mecanismele prin care statul român, în special în perioada comunistă, a exercitat represiune sistematică asupra marilor personalități culturale și intelectuale, utilizând instrumente juridice, administrative și simbolice. Cazurile Vasile Militaru,


Constantin Cubleșan – un spirit polivalent al literaturii române contemporane

Constantin Cubleșan (n. 16 mai 1939, Cluj) este una dintre personalitățile complexe ale literaturii române postbelice, activând deopotrivă ca prozator, dramaturg, poet, critic și istoric literar. Opera sa, diversă și temeinic articulată, reflectă o remarcabilă fidelitate față de valorile autentice


Să nu ne uităm Istoria, mai ales, astăzi, când pare pe cale a se repeta: Procesul ziariștilor „fasciști” din România (1945); represiunea comunistă și lichidarea presei democratice

Procesul intentat ziariștilor români în anul 1945 de către autoritățile comuniste aflate sub tutela Uniunii Sovietice reprezintă unul dintre cele mai elocvente episoade ale instaurării terorii politice în România postbelică. Sub pretextul urmăririi și sancționării „criminalilor de război” și al


Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859: construcție politică, strategie unionistă și mitul „principelui ales întâmplător”

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 reprezintă unul dintre cele mai importante acte politice din istoria modernă a românilor. În istoriografia tradițională, evenimentul a fost adesea prezentat într-o formă eroizată, centrată aproape exclusiv pe figura lui Alexandru Ioan


Anul Brâncuși: Sculpturile lui Constantin Brâncuși și influența arhitecturii populare din Gorj

Constantin Brâncuși (1876–1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori moderniști ai secolului XX, pionier al abstractizării formelor și al reducției estetice. Originar din Hobița, Gorj, sculptorul a migrat la Paris unde și-a construit o carieră internțională, însă fundalul


Premiile pentru literatură, un fals amăgitor?

Tema premiilor literare acordate de Uniunea Scriitorilor din România, Liga Scriitorilor, precum și de alte organizații de profil este una delicată și, totodată, structural legată de mecanismele de putere simbolică din câmpul literar românesc. Analiza lor impune o distincție clară


Apariția limbii române în spațiul carpato-danubiano-pontic: romanizare, substrat și fenomenul insularității romanice

Limba română constituie un caz particular în cadrul limbilor romanice europene, atât prin poziționarea sa geografică estică, cât și prin evoluția sa într-un mediu etnolingvistic ostil, dominat, începând cu secolele VI–VII, de populații vorbitoare de limbi slave, turcice și fino-ugrice.