Arhive categorie: Colocvii literare

Popoarele au dreptul la fericire!

Timp de mai bine de trei decenii, prestigiosul Institut de Sociologie cu întreaga sa elită de savanţi executaseră un studiu amplu, iar acum întocmiseră un raport strict secret referitor la rezultatele obţinute. Raportul a fost înaintat, conform protocolului, printr-un curier


Despre speranță, ca energie primordială a lumii, cu speranță, ca șansă a soluțiilor…

Da! Temerară abordare este aceea în care te dedici, din prima filă a cărții chiar, „decodificării”, fie și eseistic, nu doar a ideii, ci a însăși noțiunii de speranță… Dar, cunoscând deja volumele lui Floare Mihali Petrov, era inevitabil, aproape


Laudele voastre, vorbe scuipate…

Un sărut fără sfârșit…   Laudele voastre goale de conținut, Și spuse cu o grimasă forțată, Îmi aduc aminte de vorbele sterpe Ca de un cântec nesfârșit Cântat despre un sărut fără sfârșit O laudă în spatele căreia erau Invidia,


Imaginea publică…

Mă ridicasem și eu, olecuță, Doamne, și începusem să cunosc lumea satului. Părinții mă duceau în fiecare duminică la biserică. Tăticu se străduise și mă învățase Tatăl nostru și Crezul. Spuneam cele două rugăciuni îngenuncheat în mijlocul bisericii, sub policandrul


Anul 2004…

Viața mea era simplă și monotonă, ca o priză de 440 de wați dintr-o încăpere murdară: inefabilă, neasigurată și fiabilă. Slujba mea era să verific instalațiile electrice din vechile blocuri comuniste – acelea în care cablurile trosnesc pe la colțuri,


Octavian Paler: Revolta din eternitate împotriva epigonilor vremurilor noastre

În anii tumultuoși ai studenției, când norii întunecați ai opresiunii învăluiau statul devenit o vastă colonie penitenciară, am găsit în cărțile lui Octavian Paler o evadare. Era o evadare a minții, o anestezie a suferinței cotidiene, în care foamea, frigul


Munca de agitator…

Tovarășul Gelu Chisea a făcut în tinerețe munca de agitator. Acum, nostalgic, își amintește de timpul când fusese la „cadre, post în care fusese promovat pentru merite deosebite (turnase un coleg care scosese limba la un miting exact când trecea


Fumuri arheologice scornite din lulele preistorice…

Uneori, ne plăsmuim sub osândiri ce nu ne aparțin, grevându-ne într-atâta, încât ajungem de nerecunoscut ochiului cel dintru început, ce ne-au plămădit din țărână și suflare. Pesemne că ne văicărim prea mult; Domnul, în a Sa neostoită înțelepciune, nu se


Revolta mitologiei din spaţiul istoric românesc

Cronicarii secolului al XVII-lea au promovat ideea originii romane(latină)a poporului din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Această visiune a fost receptată de cultura românească şi păstrată până astăzi (M. Eliade, De la Zalmoxis la Genghishan, Ed. Știinţifică şi Enciclopedică, 1980, p.85). Moştenirea geto-dacică


El a fost binevestit!

Mihai Eminescu s-a născut la cumpăna veacului al nouăsprezecelea nu ca un accident, ca o întâmplare, ci ca o necesitate. Sute de ani înainte prooroci știuți și neștiuți îl vestiseră, nu cu îndoiala speranței, ci cu tăria certitudinii. Atunci, în