În istoria exilului românesc și a rezistenței culturale antitotalitare, personalitatea lui Vlad Georgescu ocupă un loc fundamental. Istoric de mare rafinament intelectual, eseist lucid și comentator politic de o rară probitate morală, Vlad Georgescu a devenit, prin activitatea sa la Radio Europa Liberă, una dintre cele mai puternice conștiințe ale românilor aflați sub dictatura comunistă. Născut la București, la 20 octombrie 1937, Vlad Georgescu a urmat studiile Facultății de Istorie a Universității din București, obținând doctoratul în 1970. Cercetător al epocii moderne românești, el s-a remarcat prin rigoare științifică și prin curajul de a aborda critic mistificările ideologice ale istoriografiei comuniste. În anii ’70, într-o Românie sufocată de cenzură și propagandă, Vlad Georgescu a înțeles că adevărul istoric devenise o formă de rezistență. Pentru textele sale critice la adresa regimului comunist, a fost arestat și anchetat de Securitate în 1977. După plecarea în Occident, în 1979, activitatea sa intelectuală s-a amplificat, devenind profesor și cercetător în mediul universitar american, iar apoi director al secției române a postului Radio Europa Liberă din München între 1983 și 1988.
Editorialele sale radiofonice se remarcau prin sobrietate, eleganță intelectuală și fermitate morală. Nu practica violența verbală, ci demonta sistematic minciuna totalitară prin argument istoric și luciditate civică. Pentru milioane de români, vocea lui Vlad Georgescu a reprezentat o lecție de demnitate și libertate. În numeroase familii românești — inclusiv în familia noastră — emisiunile postului Radio Europa Liberă constituiau adevărate ritualuri ale speranței. Ascultarea lor în clandestinitate transforma spațiul domestic într-o insulă de libertate spirituală. (…) În acel climat al fricii, Vlad Georgescu, Emil Hurezeanu și ceilalți redactori ai postului deveniseră pentru români simboluri ale rezistenței prin cuvânt.
În special în anii finali ai dictaturii ceaușiste, Vlad Georgescu a denunțat sistematizarea satelor, degradarea vieții sociale și izolarea internațională a României. Difuzarea unor fragmente din cartea lui Ion Mihai Pacepa, Orizonturi roșii, a provocat reacții violente din partea Securității. Există numeroase suspiciuni că moartea sa, survenită la München în 13 noiembrie 1988, în urma unui cancer galopant, ar fi fost rezultatul unei operațiuni a serviciilor secrete comuniste. Vlad Georgescu aparține, așadar, elitei istoriografiei române moderne. Lucrarea sa Istoria românilor de la origini până în zilele noastre rămâne una dintre cele mai importante sinteze istorice scrise în exil. El a înțeles că istoria nu trebuie pusă în slujba ideologiei, ci a adevărului. Opera și destinul său confirmă faptul că, în timpul dictaturii, cultura și jurnalismul autentic au devenit forme de eroism civic. Vlad Georgescu nu a luptat cu arme, ci cu idei, cu documente și cu puterea cuvântului liber. De aceea, memoria sa rămâne legată de însăși ideea de libertate românească. Prin activitatea lui Vlad Georgescu, microfonul de la München a devenit pentru români ceea ce fusese cândva tribuna marilor pașoptiști: o voce a adevărului național și a libertății spiritului.
