Comorile ascunse de zona litorală a Mării Negre nu încetează să ne surprindă. Astfel, în luna decembrie a anului 2023 a fost efectuată o cercetare arheologică preventivă pe strada Labirint din municipiul Constanța, unde a fost documentată o mică parte a necropolei de vest a anticului Tomis, cu această ocazie fiind cercetate un număr de 35 de morminte. În unul dintre aceste morminte, notat cu M15 și datat în secolul al II-lea d.Hr., alături de alte elemente ale inventarului funerar (castron, opaiț, vas miniatural de sticlă, vas globular de sticlă, pahar fragmentar din sticlă și șase mărgele), au fost descoperite și două statuete de teracotă, fiecare cu reprezentarea identică a două personaje feminine. Statuetele de teracotă descoperite la Tomis – cele două mici statuete cu câte două personaje feminine fiecare au fost realizate din lut și arse în cuptor, fiind probabil opera aceluiași olar și al aceluiași tipar. Din punct de vedere iconografic, ele poartă imaginea părții superioare a corpului unor personaje feminine (mama și fiică), așezate pe un tron cu spătar și mânere, unite din zona șoldurilor și până la umăr. Acestea sunt îmbrăcate cu o tunică decoltată și strânsă sub sâni, fiind decorate cu coliere în jurul gâtului și având o coafură cu cărare pe mijloc și coc la ceafă, împodobită cu diademe triunghiulare, înalte. Reprezentarea este una de bună calitate, detaliată, fiind vizibile șuvițele părului, buzele fine, nasul drept și ochii migdalați ai personajelor.
Literatura de specialitate a identificat acest tip de statuetă ca fiind drept reprezentarea Zeiței Demetra și a fiicei sale Kore – Persephone. Mitologia antică o identifică pe Demetra ca fiind zeița care patronează, în principal, agricultura, recoltele, grânele și fertilitatea solului, extinzându-și protecția asupra sănătății, căsătoriei și nașterii ușoare și fiind una dintre zeitățile care are putere și în lumea de dincolo. Ea este fiica titanului Cronos și a soției sale Rhea, soră cu Zeus, Hades, Poseidon, Hera și Hestia. Ca și restul fraților ei, a fost înghițită de tatăl său (Cronos – Timpul, ce are diferite „praguri”) la naștere și salvată de către fratele său Zeus (a deschis o nouă eră, un nou timp). Cu el, Demetra o va avea pe Kore – Persephone, ea însăși o zeiță a vegetației și fertilității. Fără regnul vegetal nu poate exista regnul animal și nici societatea omenească. El se află la baza biotopurilor planetare ce „împodobesc” Terra. Dualitatea acestei statuete simbolizează fertilitatea și posibilitatea de putea „merge” prin timp prin generațiile ce se vor naște și pot duce pe mai departe viața și evoluția sa (timpul și epocile sale). De aceea este importantă fertilitatea, dar și educația și tradiția câștigată în mii și mii de ani.
Cunoscute în epocă sunt „Figurinele Tanagra” un tip de figurine grecești din teracotă turnată în matriță au fost produse începând cu sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr., numite după orașul beoțian Tanagra, unde multe au fost excavate și care a dat numele întregii clase. Cu toate acestea, au fost produse în mai multe orașe. Erau acoperite cu o pastă albă lichidă înainte de ardere și uneori erau pictate ulterior în nuanțe naturaliste cu acuarele, cum ar fi faimoasa „Dame en Bleu” („Doamna în albastru”) de la Luvru. Au fost exportate pe scară largă în lumea greacă antică. Astfel de figurine au fost realizate în multe alte situri mediteraneene, inclusiv Alexandria, Tarentum în Magna Graecia, Centuripe în Sicilia și Myrina în Mysia. Deși nu sunt portrete, figurinele Tanagra înfățișează femei reale – și câțiva bărbați și băieți – în costume elegante, dar de zi cu zi, cu accesorii familiare precum pălării, coroane sau evantaie. Unele piese de personaje ar fi putut reprezenta figuri de colecție din Noua Comedie a lui Menandru și a altor scriitori. Altele au continuat o tradiție anterioară a figurinelor din teracotă turnate, folosite ca imagini de cult sau obiecte votive.
De obicei, au o înălțime de aproximativ zece până la 20 de centimetri. Unele figurine Tanagra aveau un scop religios, dar majoritatea par să fi fost în întregime decorative, la fel ca echivalentele lor moderne din porțelan din secolul al XVIII-lea încoace. Având în vedere obiceiurile funerare grecești, acestea erau plasate ca obiecte funerare în mormintele proprietarilor lor, foarte probabil fără a avea sens că ar servi decedatului în viața de apoi, așa cum este comun în arta funerară a Egiptului sau Chinei antice. Nu par să fi fost special realizate pentru înmormântare. Coraplasterii, sau sculptorii modelelor care au furnizat matrițele, se bucurau să dezvăluie corpul sub faldurile unui himation aruncat în jurul umerilor ca o mantie și acoperind capul, peste un chiton, și mișcările unei astfel de draperii în acțiune. Statuetele de ceramică de „tip Tanagra” sunt vestite prin imagistica și calitatea lor. Dar și „Statuetele de teracotă descoperite la Tomis” pot fi vizitate la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța spre decriptarea mesajului pe care îl poartă. (G.V.G.)
