Arhive autor: Ioan Lăcătușu

Secretarul Consistorial Elie Miron Cristea şi credincioşii români din Arcul intracarpatic

În îndelungata şi rodnica activitate a patriarhului Elie Miron Cristea, desfăşurată timp de peste patru decenii la altarul Bisericii Ortodoxe Române, un loc distinct ocupă perioada când a activat la Arhidieceza Ortodoxă Română a Transilvaniei, în calitate de secretar al


Conducerile consiliilor judeţene Covasna şi Harghita continuă promovarea conceptului şi imaginii unui „Ţinut secuiesc”, în care românii nu au fost, nu sunt şi nu au niciun viitor

Sfidând adevărul istoric, şi dispreţuind populaţia de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, conducerile administraţiei celor două judeţe şi a majorităţii localităţilor etnic mixte din cuprinsul lor, continuă promovarea conceptului şi imaginii unui „ţinut secuiesc”, în istoria căruia românii


O fantomă bântuie Ardealul: autonomia pe criterii etnice…

Dezideratul autonomiei pe criterii etnice a maghiarimii transilvănene a fost formulat prima dată în 1922, în programul Partidului Maghiar, care prevedea că, “acolo unde nu era posibilă autonomia teritorială să se acorde autonomie administrativă” (Edroiu, Puşcaş, 1995) şi a constituit


Stopați asimilarea românilor din Covasna şi Harghita!

O primă şi deosebit de importantă consecinţă a neasigurării unui cadrul legislativ, instituţional şi logistic adecvat, desfăşurării unei vieţi comunitare proprii care să permită prezervarea şi afirmare identităţii naţionale româneşti în judeţele Covasna şi Harghita, o constituie continuarea procesului de


In memoriam: Septimiu Roman (1957 – 2013)

Vestea trecerii la cele veşnice a distinsului jurnalist Septimiu Roman ne-a întristat profund, reprezentând o mare pierdere pentru publicistica şi cultura românească. Publicistul Septimiu Roman, prin prestaţia sa jurnalistică de excepţie, prin profesionalismul său recunoscut, prin curajul şi verticalitatea sa,


Adevărul despre sfârşitul autonomiei secuieşti şi implicaţiile asupra românilor din zonă (2)

După mai bine de 60 de ani, în acelaşi scop a fost concepută întreaga acţiune referitoare la “legitimaţia de maghiar”. Acestui obiectiv îi sunt circumscrise tezele pan-hungarismului. Prin această prismă nu este de mirare că la începutul anului 2000, “Cotidianul


Adevărul despre sfârşitul autonomiei secuieşti şi implicaţiile asupra românilor din zonă (1)

Sub raport religos, până în secolul al XVI-lea, secuii erau catolici. Reforma acestui veac pătrunde la ei sub forma calvinismului (pe văile Mureşului şi ale Târnavelor, de unde înaintează pe Olt până în Trei Scaune); în Odorhei şi în unele


Reconcilierea şi buna convieţuire în judeţele Covasna şi Harghita…

Reconcilierea româno-maghiară, deziderat istoric al cărui realism este ilustrat de experienţa altor ţări, presupune, printre altele, şi normalizarea climatului de convieţuire din judeţele Covasna şi Harghita. Problematica înlăturării consecinţelor perioadei ocupaţiei horthysto-fasciste a fost considerată, în toţi aceşti ani, o


Prezența maghiară din Harghita-Covasna: instituții, fundații, asociații, media…

Reţeaua  muzeală  şi a instuţiilor de cultură maghiare  Muzeul Naţional Secuiesc – Sf. Gheorghe, Muzeul de Istorie a Breslelor – Tg. Secuiesc, Muzeul “Haszman Pal”-  Cernat,Casa  Memorială “Benedek Elek”- Băţanii Mici, Muzeul “Molnar Istvan” – Cristuru Secuiesc, Muzeul “Haaz Rezso”


Discursul şi comportamentul public al liderilor minorităţii „majoritare” maghiare

Vom prezenta câteva aspecte ale discursului şi comportamentului public al unor lideri ai “minorităţii majoritare” din judeţele Covasna şi Harghita faţă de alteritate, în primul rând faţă de concetăţenii de naţionalitate română. Precizăm, de la început, că acest discurs este