Arhive autor: George Petrovai

Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză (Partea a VI -a)

8. Budismul – Budismul, ale cărui baze au fost puse de către Buddha în secolul al VI-lea î.Cr., a pătruns în China în secolul I al erei noastre. Influența lui religioasă și filosofică a avut un caracter progresiv, îndeosebi după


Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză (Partea a V -a)

6. Confucianismul și daoismul în timpul dinastiei Han (206 î.Cr. – 220 d.Cr.) – Dacă perioada de peste 400 de ani a dinastiei Han nu se remarcă prin originalitatea filosofilor săi (necăutarea originalității a avut întotdeauna rangul de virtute pentru


Ministrul David distruge școala…

Nu-l cunosc pe arivistul D. David decât din informațiile culese de pe internet și din discuțiile cu diverse cunoștințe, care – în virtutea obligațiilor profesionale – au această (ne)șansă. Dar sunt convins că nici nu mi-ar face plăcere să stau


Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză (Partea a IV -a)

3. Mo Zi și școala sa – Moismul, curentul întemeiat de Mo Zi (Mo Di), a fost până în secolul al III-lea î.Cr. marele rival al confucianismului. La fel ca în cazul altor gânditori antici chinezi, datele din biografia filosofului sunt


Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză (Partea a III -a)

2. Daoismul – La elaborarea acestui capitol al lucrării am purces de la excepționala carte Lao Zi – Cartea despre Tao și virtuțile sale (Editura Științifică, Biblioteca Orientalis, 1999), traducerea din chineza veche, notele și comentariile aparținându-i lui Șerban Toader.


Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză (Partea a II a)

1.1.Principalele texte filosofice din aceste lucrări anonime, așa cum trebuie ele considerate, sunt următoarele: Hong fan sau Marea normă, inserată în Shu jing (Clasica Istoriei), Yi ci sau Marele Apendice din cartea Yi jing (Clasica schimbărilor), precum și Da xue


Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză (Partea I)

Pentru gândirea europeană și cea influențată de ea, singura și adevărata filosofie, o cugetare eminamente metafizică, este filosofia antică greacă și structura ei de rezistență din uriașul edificiu al filosofiei europene, edificiu rezultat prin întrepătrunderea celor trei mari concepții arhitecturale


Religia sau nevoia stringentă a omului de Transcendent: Elemente de filosofia religiei (8)

III.Problema răului: 3)Problema răului fizic – În principiu, răul fizic nu este consecința directă a libertății umane. Dar chiar dacă admitem că libera alegere (mândria, nechibzuința, necumpătarea etc.) este cauza unor rele fizice, totuși, cum se explică gratuitatea atâtor suferințe


Religia sau nevoia stringentă a omului de Transcendent: Elemente de filosofia religiei (7)

III. Problema răului – Deși în faza de început mi-am propus să tratez doar transcendența și argumentele privind existența lui Dumnezeu, în cele ce urmează voi aborda problema răului în tripla lui ipostază: metafizică, morală și fizică. Problema metafizică a


Religia sau nevoia stringentă a omului de Transcendent: Elemente de filosofia religiei (6)

1. Argumente pro și contra privind existența lui Dumnezeu – 4) Argumentul cosmologic. Bazat pe cauzalitate și, tocmai de aceea, numit uneori etiologic (aetios=cauză), argumentul cosmologic (cosmos=lume ordonată) a pornit de la existența finită a lumii, respectiv de la o condiție