Arhive autor: George Petrovai

Tragicomedia primului tur al prezidențialelor din România…

După primul tur din 4 mai 2025, România ar trebui cu un  ochi să râdă, iar cu celălalt, dacă nu să plângă, măcar să fie pregătit pentru așa ceva. Da, căci Crin Antonescu, candidatul cu niscaiva bube în cap, scos


Filosofia indiană și sublima ei subtilitate: caracteristicile învățăturii indiene tradiționale (III)

Potrivit celor două moduri fundamentale de filosofare ale indienilor, chinezilor și ale altor orientali influențați de aceștia (unul multimilenar, tradițional și eminamente meditativ-speculativ, altfel spus ermetico-esoteric și cripto-laconic, celălalt de dată recentă și cu rol de „locomotivă” economico-socială, dovadă locul


Carol I, regele emblematic al românilor

Spuneam în articolul dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza că încă de la începutul anului 1863 s-a reactivat ideea „aducerii unui domn străin”, asta deoarece – ne înștiințează Petre P. Panaitescu – s-a văzut în timpul lui Cuza câtă nevoie era


Ion G. Duca – tragicul sfârșit al unui artist rătăcit în politică…

Sintagma „un artist rătăcit în politică” nu intenționează să acrediteze ideea că Ion Gheorghe Duca (mai cunoscut ca Ion G. Duca sau I.G. Duca), fiul inginerului Gheorghe Duca și al Luciei Ghica, n-ar fi cunoscut deplina consacrare politică în cei


Filosofia indiană și sublima ei subtilitate: limbile (dialectele) indiene și culturile/filosofiile lor aferente(II)

Cred că orice discuție serioasă despre limbă și limbajul articulat (al doilea sistem de semnalizare) trebuie să aibă permanent în vedere ceea ce deja am sugerat în al doilea volum din seria Trebuința și anevoința înțelepțirii omului (Editura Echim, Sighetu


Filosofia indiană și sublima ei subtilitate: intercondiționalitatea specific geografic, specific istoric, specific cultural-filosofic (I)

Întrucât, vorba cronicarului Miron Costin, „Nu sunt vremurile supt cârma omului, ci bietul om supt vremuri” (altfel spus, nu-i timpul la cheremul omului, ci omu-i la bunul plac al timpului), practic este imposibil să ne imaginăm profilul moral-spiritual al lumii


Ferdinand I, regele cu adevărat providențial pentru România…

Carol I a fost un rege mare și atât de preocupat de asigurarea prestigiului monarhiei, mărturisește regina Elisabeta, încât „și în somn el poartă Coroana pe cap”. Cu „rigiditatea dusă la extrem”, ne informează Ioan Scurtu în opul despre monarhia


Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză (Partea a VII -a)

9. Neoconfucianismul –  „Neoconfucianismul”, punctează Kaltenmark, care este echivalentul sintagmei chinezești Dao xue (Știința lui Dao), „acoperă de fapt două curente de gândire destul de distincte”: realismul școlii Rațiunii (Li xue) și idealismul sau neointuiționismul, al cărui cel mai ilustru


Șerban Cantacuzino, un voievod cărturar, modern și realist…

Avea dreptate Nicolae Iorga când spunea, în urmă cu aproape un veac, că „Un popor care nu-și cunoaște trecutul, e condamnat să-l repete” (bineînțeles, cu toate derapajele sale politico-ideologice și economico-sociale). Îndeosebi astăzi, în epoca democrației după ureche (bogații tot


Alexandru Ioan Cuza, artizanul modernizării României

Cum evoluționismul tot este la modă în știința contemporană, iar prin ea în cam toate sferele de activitate umană (de la înfulecat și până la cea mai abstractă gândire), intenționez ca în câteva articole/episoade să ilustrez catastrofalele progrese (!) înregistrate