Arhive autor: Aurel Brumă

Scrisoare din Tătărășeni spre Washington DC

Și cum spuneam, altminterea e bine și toate-s așezate, cum le știi. Ne îngropăm vecinii creștinește și-i lăudăm, că au scăpat de datorii.   Mai bat cu lumina pe la poartă mirați că încă ne mișcăm, trăim. Că debranșați, cum


Bla, bla…

Dialog lângă fosta Fabrică de țigarete. Pe fond, clădirea cu ziduri groase de jumătate de metru, decopertată, încă pe verticală în ciuda fierăriei și tăblăriei mișcate peste drum, la un centru de achiziții de fier vechi, că inoxul a fost


Problema viului

La una dintre cele mai importante Institutii ale Viului din România se află de mulți, foarte mulți ani, un luptător aparte, aparent bonom în moldovenia sa dar cu multă piatră zidită în acumulări, în mișcarea apelor gândului până sus, sub


Poemele gabrielene

Venit din toate zările posibile, necum venetic dar ieșean aparte, Gabriel Gheorghiu și-a propus să lucreze în sfera luminii, căutând, iscodind, tăinuind gama imperceptibilă a jocului de nuanțe în scânteie și foc și lumina care lumínă. Și uite că puful


Din jale se reîntrupează parlamentul

Condamnat la moarte, citeam undeva, un deținut a cerut clemență prin amânarea termenului pentru a decide care ar fi procedura optimă: prin ștreang, scaun electric sau eutanasiere clinică, mai puțin cianura care, spun experții de la Gold Corporation, a devenit


„Asistații sociali” de lux – parlamentarii

Ca și în alte împrejurări, cacialmistul de la Cotroceni a decis practic și rezultatul recentelor alegeri, care au condus la un parlament grotesc și caricatural, supradimensionat după unitatea de măsură a Casei Poporului. Mare parte a alegătorilor l-au tras pe


Timpul personal de vis

Mereu, în octombrie, pe raftul de galben al gutuilor, între un cârcel de băbească și rămurelele de mintă și busuioc, spațiul de așezare al amintirilor primește plicuri cu ștampilă udeșteană, fie de la dumnealor Aurel și Modesta Recolciuc din Plăvălari,


Memoria statuilor: Mareșalul Ion Antonescu la Tătărășeni

Incomod aşezat în absurdul unor decizii de mămăligă pripită, imposibil de măsurat, de tăiat cu aţa adevărului istoric, mareşalul Ion Antonescu continuă să nutrească biografia, viaţa  atâtor şi atâtor oameni. Testamentul său circulă, cum Psalmii lui David, pe Internet, indiferent


Galeria păpuşilor mecanice

Dintre ciudatele personaje care au umplut cu supramăsură întreg tomberonul politicii post-revoluţionare, nu-mi ies din minte Roman şi Stolojan, tipi aparent antagonici ca imagine, estetică, dar complementari în strategii distructive. Aceşti patpataşoni ai servituţilor exogene interesului naţional, siniştri tarabagii ai


Români pentru România (2)

Hilară, servilă, cu respiraţii pe distanţe scurte, casta politică post-revoluţionară este o creaţie de vid, o umplutură restaurând golul de putere într-un registru aparent împrospătat de sinonimele europene ale tarelor foştilor activişti: avariţia, falsetul patriotic, damful imperial al apartenenţei la