Arhive autor: Al. Stănciulescu-Bârda

Amintiri din vremuri ce nu vor mai fi…

Pe preotul Cătălin Dragu l-am cunoscut când m-am dus elev la seminar. El era în anul patru. Era un fenomen. Atrăgea grupuri de colegi de toate vârstele în jurul lui și le vorbea. Fie le răspundea la întrebări, fie își


Darul surpriză…

În Evanghelia de dumineca trecută(Dumineca a opta după Rusalii), ni se relatează cu lux de amănunte o minune săvârșită de Mântuitorul asupra naturii: înmulțirea pâinilor și peștilor. Ea este în prim-plan, dar lasă în umbră însă alte nenumărate minuni pe


Târgurile disperării…

În anumite zile din săptămână, la marginea orașelor noastre se organizează adevărate târguri ale disperării. În Severin, spre exemplu, este un asemenea târg sâmbăta și dumineca, în Craiova este lunea. Puhoi de lume se duce acolo să vândă, puhoi de


Caşcavalul popii…

Oricare dintre noi ne amintim de fabula aceea cu vulpea şi corbul. Ea a fost cunoscută din antichitate. Cel dintâi care a pus-o pe hârtie a fost Esop. A cunoscut-o La Fontaine, a făcut-o poezie în limba română Grigore Alexandrescu.


Necrologul…

Cuvântarea pe care o ţine preotul la înmormântare se numeşte necrolog. Într-o astfel de cuvântare trebuie să scoată în evidenţă faptele deosebite ale celui decedat, caracterele lui morale şi religioase, să mângâie membrii familiei îndurerate, să facă legătură între viaţa


Părintele Arsenie Dumitrache…

Nu ştiu dacă a mai scris cineva vreodată vreun rând în presă, ori în vreo carte despre Părintele Arsenie Dumitrache. Poate acestea sunt cele dintâi cuvinte scrise aici pe pământ despre dânsul. Pentru mine a rămas chipul adevăratului călugăr pe


Lecția mănăstirilor…

De când eram copil mi-a plăcut să vizitez mănăstirile. Nu aveau părinții posibilitatea să mă ducă departe, dar până la Schitul Topolnița tot ajungeam, fie pe jos, fie cu căruța vreunui consătean. Parcă acolo erau slujbele mai altfel decât la


Vina de a fi…

Pretutindeni am întâlnit spunându-se, că Mântuitorul a fost condamnat la moarte o singură dată. Eu vă spun că a fost condamnat la moarte de trei ori. Iată-le: Cea dintâi condamnare la moarte a avut loc în primele lui săptămâni de


Ca un părinte ce-și învață fiul să meargă…

Pe Părintele Petru Rezuș l-am văzut o singură dată la Institutul Teologic din București, prin 1974. Eram student acolo și l-am văzut într-un grup, pe coridorul facultății. Era un om de talie mijlocie. M-a impresionat atunci pălăria neagră, cu boruri


Tăcerea satului, tăcerea satelor noastre…

Aidoma altor mii de așezări, satul Bârda e tot mai tăcut, tot mai bătrân, tot mai singur și tot mai mic. Cu fiecare înmormântare mai rămâne câte o casă pustie. Cu fiecare înmormântare satul scade și cimitirul crește! Sunt zone