Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” (Hagi Prodan) din Ploiești se constituie într-un adevărat „Giuvaer al vechii noastre arte”- expresia îi aparține profesorului Nicolae Simache, întemeietorul lăcașurilor de cultură din județul Prahova. Casa a fost construită în jurul anului 1785 de meșteri pricepuți pentru un negustor localnic, aromân. Urmând moda timpului, structura sa îmbină elemente de arhitectură românească cu unele de influență oriental, balcanică. De pe la 1801- 1802, când Marița, fata primului proprietar, o primește ca dotă la căsătoria cu Ivan Hagi Prodan, membru al elitei negustorilor ploieșteni, clădirii îi va fi asociat numele acestei familii. La începutul secolului al XX-lea, urmașii Mariței și ai lui Hagi Prodan vând imobilul Primăriei orașului Ploiești. Casa neîngrijită și aflată în ruină este remarcată de Nicolae Iorga și arhitectul Toma T. Socolescu. La puțin timp după primul război mondial casa a fost reparată și s-a înființat aici primul muzeu, numit „Muzeul Prahovei”, care adăpostea multă artă religioasă.
În anul 1953, profesorul Nicolae Simache a înființat Muzeul „Hagi Prodan”. Mai recent (1985-2003), în spațiile ei a fost găzduită expoziția permanentă „Nichita Stănescu”, până când aceasta a primit un alt imobil, aflat pe str. Nichita Stănescu nr. 1, în Ploiești. Casa aromânului Hagi – Prodan a cunoscut mai multe etape de restaurare înainte de anul 1953 – an în care a fost declarată monument de arhitectură – cât și după aceea. Ultima operațiune de acest gen a fost premergătoare evenimentului de la 18 iunie 2005 – dată la care a avut loc (re)inaugurarea „Casei de Târgoveț”, așa cum o vedem astăzi. Expoziția permanentă își propune să prezinte un interior de casă a unui negustor bogat din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea. Ea include o serie de piese originale, ce au făcut parte din interiorul și „recuzita” Casei Hagi Prodan, adevărate opere de artă; podoaba casei o reprezintă plafonul sufrageriei, din lemn sculptat in motiv stelat, dar și frumoasele decorațiuni interioare amplasate la uși si ferestre realizate în stuc. La interior apar în stucatură păuni, cocoși, cloșca cu pui. Ușa principală de intrare are deasupra doi grifoni ce apără intrarea în casă, pe dinafară. Grifonii mai apar pe scuturile dacice de fier descoperite la Cetatea Piatra Roșie, dar și pe piatra de mormânt a Elenei Doamna, soția lui Matei Basarab, aflată la Curtea Domnească de la Târgoviște. Mai apare simbolul Pomului Vieții și cel al Coloanelor Cerului. Vizitatorul care intră aici, în casa Hagi – Prodan, face o călătorie înapoi în timp, descoperind: sofaua cu perne înflorate, măsuțele intarsiate cu sidef pe model arab, vase de ars mirodenii, narghilele și ciubucele, lădițele de zestre sculptate, scaunele în stil florentin, mobilierul cu intarsia de sidef sunt tot atâtea dovezi ale bunului gust cât și ale bunăstării proprietarilor de odinioară. 
Putem spune că acesta este o casă autentică de negustor cu origini aromâne, de altfel cum am mai întâlnit și prin Tryavna, Etar, Veliko Târnovo și mai ales prin Plovdiv. De altfel, ștucatura de pe tavanul camerei de zi era adusă de la Tryavna, din Bulgaria. Dar, atenție, casa Hagi – Prodan seamănă cu o casă de târgoveț cu motive orientale mai ales la interior. Exteriorul casei este construit într-un stil neo-românesc, brâncovenesc aș spune, cu un pridvor generos și decorațiuni florale la ferestre. Apoi, trecând de hol, am intrat într-unul dintre dormitoare, unde am văzut alte frumoase icoane, una mică decorată în sidef, obiecte de mobilier din acei ani, ba chiar și un instrument de încălzit patul în nopțile friguroase (da, acea tigaie cu capac în care se punea jar, la fel cum am văzut că se întâmpla și pe la curțile regilor vestici). A se observa și soba cu olane. Printre comorile de aici trebuie menționată „Marea Icoană de hagiu”, adusă de negustorul Hagi Prodan de la Ierusalim, atunci când a fost în pelerinaj la Mormântul Sfânt, datată la 5 iunie în anul 1819. Icoana mare cât tot peretele are pictate multe scene biblice. Superbă icoană și unicat prin mărimea sa. Eu nu am mai văzut una atât de mare și de complexă până acum. Și, după cum am mai spus, ne-a atras atenția și plafonul sculptat din lemn, într-o formă solară cu 22 de raze ce pornesc dintr-un disc solar, motiv oriental, dar destul de întâlnit și în tradițiile populare de la noi. După cum am mai spus, adus din Bulgaria, de la Tryavna.
Se remarcă și mobilierul din sufragerie, bogat sculptat, patul din dormitor înconjurat cu piese realizate prin intarsie de sidef, bucătăria cu obiecte de uz-casnic și gospodăresc folosite în epocă. Se pot remarca farfurii din argint (gravate cu anul 1824, lucrate în ateliere vieneze), tingiri, căldărușe, ibrice din alamă, cu ajutorul cărora se făcea o delicioasă cafea turcească la nisip. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având codul PH-II-m-A-16255, dar și monument de arhitectură aparținând tipului de casă țărănească de epocă, construită în jurul anului 1785, fiind caracteristică târgurilor prahovene. Nu durează foarte mult o vizită la Muzeul Casă de Târgoveț Hagi Prodan din Ploiești, însă cu siguranță veți rămâne cu amintiri frumoase, autentice, despre o Românie din alte vremuri, demult apuse. Dar puteți zăbovi mai mult în incinta complexului muzeal, vizitând și pivnița (beciul) care este spațiu expozițional cu câteva piese meritorii. De asemenea, povestea ghidului de aici vă poate atrage și purta pe valurile amintirilor ce vă va aminti de bunici și blândețea vacanțelor petrecute la țară.
