Construcție tumulară cu 11 morminte în nordul Moldovei (jud. Botoșani)

Specialiști români și cehi efectuează zilele acestea cercetări la un complex funerar spectaculos din nordul Moldovei, un tumul de mari dimensiuni, aparținând primului val de populații indo-europene. În acest tumul, contemporan cu piramidele și care este symbolic egal cu acestea, au fost descoperite 11 schelete. La patru kilometri de orașul Flămânzi, în județul Botoșani, pe un câmp din apropiere de satul Prisacani, se află un monument funerar impresionant, contemporan cu marile piramide egiptene, dar și cu o valoare simbolică identică. Este vorba despre un tumul, ridicat probabil acum 4.500 de ani, de o civilizație deosebit de importantă pentru destinul istoric și lingvistic al Europei. Practic, este vorba despre o construcție funerară importantă, cu diametrul de peste 35 de metri, peste care s-a adus o cantitate mare de pământ, fiind așezată sub forma unei movile. În plus, complexul a fost înconjurat de un „inel” (ring) format din pietre de mari dimensiuni, aduse din împrejurimi. Propriu-zis, o zonă funerară sacră, în care au fost depuse mai multe persoane ce au decedat din cadrul comunității. Specialiștii spun că este vorba despre persoane foarte importante, mai ales un bărbat cu un aspect fizic impresionant, situat în mormântul central al tumulului. Au fost descoperite inclusiv două morminte de copii. Tumulul este cercetat de echipe de specialiști români, dar și cehi, iar rezultatele se anunță deosebit de importante pentru lumea științifică. În județul Botoșani, un teritoriu aflat pe malurile Prutului, o zonă de confluență și de tranzit din stepele nord-pontice către Europa Centrală, se află peste 600 de astfel de tumuli, conform Repertoriului Arheologic Național. Adică sunt sute de movile de pământ, sub care, probabil, se află morminte din diferite epoci istorice (cu intervenții repetate pe parcurs) și care sunt legate, în special, de populațiile migratoare din zona stepelor.

Unul dintre cei mai impresionanți tumuli este „Movila Ciurari I”, situat la patru kilometri de orașul Flămânzi, pe partea stângă a drumului care duce la Prăjeni. Avea dimensiuni impresionante și a atras atenția specialiștilor, fiind sondat arheologic în perioada 1985–1987. Cercetări arheologice de mare anvergură au fost inițiate, însă, abia din anul 2023. Este vorba despre două campanii de săpături: prima în 2023 și cea de-a doua la finele lunii aprilie și începutul lunii mai a acestui an. Cercetările sunt coordonate de specialiștii Muzeului Județean Botoșani, în colaborare cu cercetători din Cehia, de la Muzeul Sileziei din Opava, de la Universitatea din Brno, dar și de la Institutul de Arheologie din Iași. „Ne aflăm la unul dintre cele mai importante monumente funerare de pe teritoriul județului Botoșani, în care am descoperit un tumul de mari dimensiuni, respectiv «Movila Ciurari I» de la Prisăcani. Acest sit este cunoscut în repertoriul arheologic și este vizibil în peisaj, mai ales datorită dimensiunilor sale excepționale. Construcția funerară are peste 35 de metri diametru. Această construcție funerară a fost marcată cu un cerc de pietre de mari dimensiuni, probabil aduse din zonele învecinate și care au marcat monumentul funerar. Proiectul de cercetare de la Flămânzi a început în anul 2023 și atunci ne-am dat seama de importanța deosebită a acestuia”, precizează arheologul Adela Kovacs, de la Muzeul Județean Botoșani. Totodată, spun specialiștii, acest complex funerar are o valoare simbolică similară cu piramidele egiptene, fiind contemporan cu acestea. „Această construcție funerară nu diferă cu nimic, la nivel simbolic, față de piramidele care au fost construite nu doar în Egipt, ci și în alte locuri de pe mapamond. Ce știm astăzi este că a fost construită, în primul rând, o manta superioară, apoi a fost ridicat ringul de piatră. În afară de mormântul central, pentru care a fost efectuată mantaua, au apărut și morminte laterale, aria fiind utilizată în scop cimiterial”, adaugă Adela Kovacs.

Cercetările au scos la iveală, după decaparea părții superioare a tumulului, adică movila de pământ, mai multe morminte. Se presupune că acestea au o vechime de aproximativ 4.500 de ani. Sunt 11 morminte de înhumație: unul central și restul secundare, inclusiv două morminte de copii. „În campania din 2023 am reușit să cercetăm aproximativ jumătate din monumentul funerar și am descoperit cinci morminte. În acest an avem deja șase morminte descoperite, dintre care știm că două sunt de copii. Alături de aceste morminte au fost găsite o serie de gropi de ofrandă, care au fost săpate în epocă și care cuprindeau, cel mai probabil, diferite substanțe, dar care nu au păstrat inventar. De asemenea, două dintre mormintele identificate în această campanie au inventar funerar — vase ceramice, care deocamdată se află în conservare la laboratoarele noastre”, spune Adela Kovacs. Mormântul principal are și cel mai bine conservat schelet uman.

Specialiștii în antropologie din Cehia spun că este vorba despre un bărbat tânăr, poate un războinic. „Deocamdată, pe baza a ceea ce observăm, este un bărbat foarte robust, avea statură masivă și probabil avea o musculatură foarte bine dezvoltată. Este un individ tânăr, cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani. Este foarte bine conservat. Totodată, observăm urmele a două straturi, probabil două rogojini, una aflată sub defunct, iar cealaltă deasupra acestuia”, precizează Kristýna Kuklová un specialist în antropologie din Cehia, prezent la săpături. Urmează ca mai multe concluzii și rezultate să apară după extragerea completă a resturilor osteologice și analizarea acestora, inclusiv pentru a se determina dacă persoana a murit în urma unui conflict militar sau din cauza unor afecțiuni ori infecții bacteriene. Modul în care au fost efectuate ritualurile funerare, spun specialiștii, indică faptul că cei înhumați în tumul și pentru care s-a ridicat, de fapt, acest complex impresionant au fost oameni deosebit de importanți ai societății. Poate căpetenii, războinici de seamă sau preoți.

„De exemplu, defunctul din acest mormânt secundar a fost îngropat într-o poziție chircită, cu picioarele flexate, depus pe un pat de ocru roșu și pe o rogojină. Asta înseamnă că s-a acordat o mare atenție depunerii lui, nimic nu a fost întâmplător. Ocrul simbolizează viața, regenerarea, deși este destul de greu să interpretăm. Cu siguranță, dacă acorzi atenție, îl depui pe un pat organic sau îi pui ocru, sau îi depui un vas la cap ori la picioare, este foarte important. Arată că cineva se îngrijea de persoana respectivă. Cu siguranță erau foarte importanți, pentru că altfel nu ar fi ridicat acest tumul. Să mute atâtea pietre, să aducă atâta pământ dovedește faptul că erau persoane importante în societatea lor ”, precizează Lavinia Grumeza, arheolog expert al Institutului de Arheologie din Iași. Specialiștii presupun că populația care a ridicat acest tumul, dar și cei din rândul cărora provin defuncții depuși în morminte, aparține civilizației Yamnaya, o cultură a stepelor nord-pontice, cu origini în Rusia și Ucraina de astăzi. Acești Yamnaya, o civilizație a bronzului timpuriu, în mod specific păstori nomazi, s-au deplasat către Europa Centrală și de Vest, ducând la schimbări majore în istoria și civilizația umanității. „Ne aflăm într-o epocă foarte interesantă, respectiv începutul Epocii Bronzului. Sunt primele valuri de migrație indo-europene care pătrund din zona estică a Europei, încet, în diferite valuri, și considerăm că mormântul central, dar și celelalte laterale, aparțin, în marea majoritate, culturii Yamnaya. Este, de fapt, prima migrație a Epocii Bronzului. Această civilizație nu este cunoscută prin așezări, ci prin aceste morminte de tip tumul”, precizează Adela Kovacs. Practic, acești păstori nomazi au înlocuit triburile de agricultori neolitici și eneolitici, punându-și decisiv amprenta genetică și lingvistică asupra bătrânului continent.

„Acești oameni sunt foarte importanți nu doar pentru arheologia românească, dar și pentru arheologia europeană. Și asta fiindcă, acum, sunt considerați a fi primii oameni care au adus limbile indo-europene în Europa, baza pentru aproape toate limbile europene de astăzi. Ei au înlocuit civilizațiile primilor fermieri europeni”, precizează Ondrej Klapa, arheolog de la Muzeul Sileziei. Se consideră că cei care au ridicat monumentul de la Prisăcani fac parte din misterioasa civilizație Yamnaya, o populație de păstori nomazi veniți din stepele nord-pontice (teritoriile de astăzi ale Ucrainei și Rusiei). Acești oameni sunt considerați de lumea științifică veriga lipsă în înțelegerea modului în care s-a format Europa actuală. Fiind primii mari migratori ai Epocii Bronzului, triburile Yamnaya au înlocuit treptat vechile civilizații de agricultori neolitici, aducând cu ei inovații tehnologice, dar mai ales o moștenire culturală fundamentală. Importanța lor pentru istoria continentului este colosală, deoarece sunt identificați drept purtătorii limbilor indo-europene, baza aproape tuturor limbilor vorbite astăzi în Europa. Deși nu au lăsat în urmă așezări durabile, fiind un popor aflat mereu în mișcare, amprenta lor a rămas întipărită în peisaj prin acești tumuli care marchează rutele lor de migrație. Descoperirea de la Flămânzi oferă date prețioase despre acest prim val de indo-europenizare, confirmând faptul că județul Botoșani a fost, acum patru milenii, o placă turnantă în destinul istoric al întregului continent. Astfel se dovedește că teritoriu țării noastre a fost ca „poartă” pentru trecerea către Europa și colonizarea continentului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*