În prezent se discută foarte mult despre Inteligența Artificială (notată cu IA sau cu AI).
Acest lucru ar fi foarte benefic atât pentru fiecare om în parte, cât și pentru întreaga societate, în ansamblul său, dacă ar fi conforme cu ceea ce este în realitate Inteligența Artificială. Mare problemă este că sunt multe discuții care fac mai mult rău decât bine. Problema Inteligenței Artificial este abordată de persoane care nu stăpânesc nici chiar principalele noțiuni elementare, destul de numeroase și destul de complexe. Spre exemplu, la un post de televiziune, o persoană a menționat, cu multă aroganță, și parcă sfidător și ironic la adresa marelui public „neștiutor în ale IA” că „ce domne, ne-am trezit și noi acum să vorbim atât de mult de Inteligența Artificială, când noi o avem de zeci de ani, precum frigiderele cu termostat, care pornesc și opresc motorul, mașinile de spălat automate, Camerele de supraveghere și altele”. Induc o spaimă în rândul populației, inclusiv prin afirmații aberante duse la extrem, precum că Inteligența Artificială ar putea să elimine omenirea, în loc să explice că „Inteligența Artificială este ca o unealtă făcută de om, ca un topor, unealtă care ea singură nu face nici bine nici rău, dar pe care omul o poate folosi și în scopuri bune, și în scopuri rele”. Nu se înțelege faptul esențial că Inteligența Artificială este diferită de Automatizare.
Fie și numai în baza celor de mai sus apare ca o necesitate să se prezinte populației „Ce este Inteligență Artificială și ce NU este Inteligența Artificială, respectiv care este și diferența dintre „Inteligența Artificială” și Automatizare”. Diferența cheie pe care populația trebuie să o înțeleagă este următoarea: Automatizarea simplă, care NU este Inteligența Artificială, ne scutește de efort fizic (precum spălatul rufelor), în timp ce Inteligența Artificială, care ESTE Inteligență Artificială ne înlocuiește efortul intelectual (luarea deciziilor).
Conform definițiilor tehnice și reglementărilor europene, un sistem, un program sau o mașină, nu este considerat inteligență artificială (AI) dacă: 1) funcționează exclusiv pe bază de reguli predefinite, codificate manual (sisteme bazate pe reguli), fără capacitatea de a învăța, adapta sau evolua pe baza datelor; 2) nu învață din date noi; 3) nu prezintă un nivel de autonomie în luarea deciziilor. Pentru ca marea majoritate a populației să nu fie indusă în eroare de termenii de marketing (folosiți special pentru a convinge clienții să cumpere, prezentând orice aparat ca fiind „revoluționar”), trebuie să facem o distincție clară între dispozitivele care doar execută o comandă fixă și cele care au o capacitate reală de adaptare și „gândire” proprie. În aceste cazuri, „Smart” este doar o etichetă comercială, nu o realitate tehnică.
Aparate și sisteme care NU sunt Inteligență Artificială, care sunt doar automatizări sunt aparate „oarbe”. Ele fac exact ceea ce au fost programate să facă și nimic mai mult, indiferent de câte ori le folosim. Ele nu învață din greșeli și nu își schimbă comportamentul. Frigiderele clasice: Mențin temperatura constantă prin termostat (pornesc/opresc motorul), dar nu știu ce este înăuntru. Mașinile de cafea automate: Dozează apa și macină boabele la fel de fiecare dată, fără să „învețe” gustul dumneavoastră. Cuptoarele cu microunde cu senzori: Se opresc când detectează abur, dar este o reacție fizică programată, nu o decizie inteligentă. Blenderele programabile și Roboții de bucătărie: Urmează pașii unei rețete digitale ca un cronometru, fără a putea ajusta gustul dacă ingredientele sunt diferite. Prăjitorul de pâine: Se oprește după un cronometru fix, chiar dacă pâinea e deja arsă sau încă albă, deoarece nu are capacitatea de a „vedea” starea alimentului. Termostatele simple programabile: Pornesc căldura la ora fixată, chiar dacă nu e nimeni acasă. Aparatele de aer condiționat cu funcție „Follow Me”: Doar trimit aerul spre telecomandă, fără a înțelege contextul camerei. Mașinile de spălat automate (haine și vase): Rulează un program de 60 de minute indiferent dacă hainele s-au curățat după primele zece minute. Periuțele de dinți electrice: Vă avertizează printr-o vibrație dacă apăsați prea tare, folosind un simplu arc de presiune. Sistemul de irigații cu timer: Udă grădina la ora fixată, chiar dacă afară plouă torențial, deoarece nu are capacitatea de judecată pentru a opri risipa de apă. Securitate și Hobby: Porțile și ușile de garaj automate: Se deschid la simpla apăsare a unui buton de telecomandă. Camerele de supraveghere cu senzor de mișcare (clasice): Aprind becul la orice mișcare (pisică, frunză, hoț), pentru că nu pot distinge cine se mișcă. Dronele cu telecomandă: Sunt doar niște jucării sau unelte „pilotate” de om. Drona nu știe unde merge; omul de la sol ia toate deciziile de zbor. Senzorii de lumină de pe scară: Se aprind la orice mișcare (chiar și a unei frunze), fără a putea distinge dacă sursa mișcării este un om sau un obiect neînsuflețit.
Ce este, de fapt, Inteligența Artificială (IA)? Spre deosebire de aparatele de mai sus, IA are capacitatea de a acumula experiență și de a-și schimba singură modul de acțiune pentru a obține un rezultat mai bun:
1. Învățarea (Machine Learning): Capacitatea unui sistem de a-și îmbunătăți performanța pe baza datelor, față de un program fix care face mereu același lucru;
2. Chatboții Generativi (ex. Claude, ChatGPT): Sisteme care pot purta o conversație logică și pot crea idei noi, reprezentând un salt uriaș față de roboții telefonici care vă puneau să apăsați tasta 1 sau 2;
3. Malware-ul Polimorf: Viruși de calculator care se „deghizează” singuri pentru a nu fi prinși, fiind mult mai periculoși față de virușii vechi pe care orice antivirus îi putea bloca;
4. Recunoașterea Facială: O cameră cu IA „știe” că cel care intră pe poartă este proprietarul și nu un străin, o funcție mult superioară față de simplul senzor care aprinde becul la orice mișcare;
5. Suveranitatea Digitală: Capacitatea unui popor de a-și proteja datele și tehnologia față de influența marilor puteri care folosesc IA pentru control și manipulare;
6. Sănătatea Digitală (Medicina de Precizie): Sisteme care analizează mii de analize medicale pentru a depista o boală înainte ca primele simptome să apară, o capacitate de analiză mult superioară față de simplele programe care doar stochează fișele medicale;
7. Navigația GPS Inteligentă: Calcularea celui mai scurt drum pe o hartă fixă este o simplă formulă matematică (automatizare), față de sistemele moderne (precum Waze sau Google Maps cu IA) care anticipează blocajele în trafic și schimbă ruta în timp real, învățând din tiparele de deplasare ale milioanelor de șoferi (IA). Abia acum, când sistemul „vede” traficul și „anticipează” viitorul, vorbim cu adevărat despre Inteligență Artificială.
În concluzie, diferența fundamentală este de natură cognitivă: în timp ce Automatizarea execută orbește, Inteligența Artificială analizează și decide. Prima ne-a eliberat mâinile, a doua începe să ne modeleze gândirea.
Întrebări și Răspunsuri, pe înțelesul tuturor
1. Dacă frigiderul meu are ecran și se conectează la Wi-Fi, este Inteligență Artificială?
Răspuns: Nu. În marea majoritate a cazurilor, este doar un aparat cu „dotări digitale”. Faptul că puteți vedea poze pe ușa frigiderului nu înseamnă că acesta „gândește”. Este IA doar dacă frigiderul învață singur ce alimente consumați și comandă automat lapte când vede că s-a terminat, fără ca dumneavoastră să îi cereți asta.
2. De ce marketingul numește „Smart” (Inteligent) aproape orice aparat nou?
Răspuns: Pentru a convinge clienții să cumpere produse mai scumpe. „Smart” a devenit un termen de vânzări care descrie, de fapt, un aparat care are un meniu digital sau o telecomandă mai modernă, nu un aparat care posedă inteligență reală.
3. O dronă care mă urmărește în timp ce merg cu bicicleta este IA? Răspuns: Da. Dacă drona calculează singură traseul, evită crengile copacilor și vă recunoaște imaginea fără ca un om să o ghideze prin telecomandă, atunci ea folosește Inteligența Artificială (viziune computerizată și decizie autonomă).
4. Este periculos să folosim IA în viața de zi cu zi? Răspuns: IA este o unealtă, ca un topor. Pericolul nu vine de la unealtă, ci de la modul în care este folosită. Este periculoasă dacă este programată să dezinformeze sau să manipuleze opinii, dar este extrem de utilă când ajută medicii să descopere boli timpurii.
5. Mașina de spălat care „cântărește” hainele are IA? Răspuns: Nu. Aceea este o automatizare bazată pe un senzor de greutate. Ea aplică o regulă simplă: „la 5 kg de haine, pune atâta apă”. Ea nu învață din spălările anterioare și nu decide singură să schimbe temperatura dacă vede că o pată este mai dificilă.
6. De ce se spune că IA ne înlocuiește efortul intelectual? Răspuns: Pentru că, spre deosebire de un robot de bucătărie care doar amestecă ingredientele (efort fizic), un program de IA (precum ChatGPT) poate scrie un eseu, poate traduce o carte sau poate analiza legi complexe (efort intelectual), sarcini care până acum puteau fi făcute doar de mintea umană.
Un articol de N. Grigorie Lăcrița
