Undeva în cap de Transfăgărășan, când să înceapă urcușul spre Cascada Bâlea și telecabină, apare în drum o casă, marcată cumva de istoria ei. Este „Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” din Cârțișoara. Poate elevii care au fost mai curioși au aflat de aventura cea mare de care a avut parte acest român, sau poate nu… Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan s-a născut pe 24 ianuarie 1849, în satul Cârțișoara, din județul Sibiu și a plecat la cele veșnice pe 7 august 1911, la Sinaia, în Muntenia, România. A fost un simplu țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din Țara Românească și Moldova, la satele transilvănene. Marea sa aventură a fost o călătorie pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar și a participat la războiul de independență al României. „Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” din Cârțișoara, localitatea sa natală, deține obiecte care i-au aparținut. La Bistrița se afla statuia sa, care reproduce omul, dar și bățul/toiagul său faimos. În anul 1864, a trecut cu turma sa, pe munte, ilegal, granița dintre Imperiul Austro-Ungar și România, pentru a vedea țara în care auzise că trăiesc frații săi români, liberi de orice stăpânire străină. În 23 mai 1867 și-a luat cele 40 de oi ce-i reveneau drept moștenire de pe urma tatălui și, cu ajutorul unui oarecare Ion Cotigă, un intelectual brașovean care devenise cioban din proprie inițiativă, trece cu turma în România. Cotigă îl învață pe tânăr puțină istorie a românilor, câte ceva despre filosofi, apoi îl ajută să învețe să scrie și să citească, fiind cel care a influențat devenirea ulterioară a tânărului Cârțan. Într-o vreme în care românii din Transilvania aparțineau Imperiului Austro-Ungar și nu se bucurau de drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă armă, cartea. Badea Cârțan a fost cel care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească și cartea de istorie. Timp de peste 30 de ani a trecut de mai multe ori munții, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărți românești. Ajuns de mai multe ori la București, el a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor și mai ales ideea romanității poporului român. Dorind să vadă cu propriii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. În ianuarie 1896 a pornit în marea sa aventură și a mers pe jos 20 de zile până la Viena și 23 de zile, apoi până la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârțan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian. Cum era singur și al nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare: „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie.
De-a lungul vieții sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania, Ierusalim și în atâtea alte locuri de prin țară. Dacă alți călători celebri și-au dedicat viața expedițiilor din dorința de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se îmbogăți, Badea Cârțan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoșii poporului român și din dragoste pentru istoria lor. Badea Cârțan a fost cunoscut, îndrăgit, prețuit de bărbații politici, de oamenii de cultură, de mediile patriotice din Vechiul Regat. El se întoarce la oile sale după fiecare aventură prin care trecea. Dar o altă idee nu-i da pace lui: vrea să facă negoț cu cărți și anume cu cărți românești. N-a putut prima dată când a cerut autorizație. Pentru că omul nostru spunea tot ce avea pe suflet și trimișii împărătești nu prea erau de acord. Pleacă la Vat, unde era închis Ioan Slavici și, apoi, la Seghedin, unde erau închiși Memorandiștii de la Cluj. Și despre toate simțămintele lui pune pe hârtie versuri. Pe la 1895, iar cere autorizație să facă negoț, tot cu cărți românești. De data aceasta este arestat. În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârțan s-a stins din viață, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte: „G. (Gheorghe) Badea Cârțan Doarme Visând Întregirea Neamului Său”.
În anul 1968, în memoria vestitului Badea Cârţan, cioban din Cârţişoara, a fost inaugurat în centrul comunei acest muzeu. Astăzi, colecţia acestuia cuprinde icoane pe sticlă, cărţi din colecţia lui Badea Cârţan, fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre. În curtea muzeului a fost reprodusă o casă ţărănească tipică de la mijlocul secolului XIX cu interior specific zonei. Gheorghe Cârțan, cunoscut sub numele de Badea Cârțan a rămas până în prezent mândria comunei Cârțișoara. Țăranul român a făcut istorie prin dorințele sale, pentru care și-a dedicat viața. În cinstea lui, localitatea în care a trăit i-a păstrat locuința pentru a-i ține vie amintirea. Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan este până în prezent reprezentarea idealului pentru care a luptat ciobanul român, murind însă fără să-și îndeplinească visul. Muzeul „Badea Cârțan” se situează la 53 kilometri de Sibiu și 18 kilometri de orașul Victoria din județul Brașov. Adresa exactă este Strada Principală, numărul 539, accesul se face pe DN7C, în centrul comunei Cârțișoara, județul Sibiu. După cum anunță pancarta, Muzeul Badea Cârțan este ”casa unui mare român”, un loc primitor și plin de culoare te poftește să îi descoperi tainele, să afli povestea mesagerului carpatin al limbii naționale românești. Curtea Muzeului este un deliciu pentru fiecare ochi. Decorată cu crini de grădină, aceasta evocă timpurile apuse prin aleile de piatră și un mic monument sculptat în lemn. Intrarea este străjuită de două statui care îi reprezintă pe Gheorghe Cârțan și haiducul Andrei Budac. Acest muzeu are rolul de a învăța urmașii despre modul de viață și despre tradițiile țăranilor adevărați și simpli ai secolului al XIX-lea. Statuile ce îi reprezintă pe cei mai cunoscuţi fii ai comunei Cîrţişoara, Badea Cârţan – ţăranul autodidact ce a luptat neîncetat pentru independenţa şi recunoaşterea drepturilor românilor din Transilvania şi Andrei Budac – ultimul mare haiduc al Transilvaniei, reprezintă, de puţin timp, elementele principale ce decorează curtea Muzeului „Badea Cârţan” din comuna sibiană situată la poalele Masivului Făgăraş. Realizarea şi amplasarea grupului statutar, cu cele două impunătoare statui, în curtea reamenajată a imobilului ce găzduieşte muzeul din Cîrţişoara, au fost prevăzute într-un important proiect (Amenajare sală expoziţională în volumul podului existent al Muzeului „Badea Cârţan” şi amenajări exterioare), iniţiat de Primăria comunei Cîrţişoara şi finanţat cu fonduri LEADER, prin intermediul Grupului de Acţiune Locală „Ţara Oltului”. Valoarea totală a proiectului a fost de 70.000 euro. În jurul statuilor, cea mai mare parte a curţii muzeului a fost reamenajată, s-au construit alei şi zone pentru spaţii verzi şi flori, s-a realizat un sistem de iluminat cu mici lampadare, astfel încât locul să fie cât mai prietenos şi plăcut privirii. De asemenea, în spatele statuii lui Andrei Budac, a fost amplasată crucea realizată de unul dintre urmaşii cîrţişoreanului, care a fost un timp, fixată pe locul unde jandarmii din acele vremuri l-au capturat şi ucis pe cunoscutul haiduc.
Cele două statui au fost realizate de sculptorul sibian Eugen Petri. Cea mai importantă lucrare din cadrul proiectului a fost amenajarea unei noi săli expoziţionale în cadrul muzeului. Astfel, în podul clădirii a fost realizat un spaţiu modern, ce poate găzdui diverse expoziţii permanante sau itinerante, precum şi alte activităţi, lucrarea contribuind astfel la creşterea actractivităţii şi importanţei acestui obiectiv. Accesul în noua sală expoziţională este asigurat prin scara externă, ce a fost construită în partea dreaptă a imobilului. Probabil că prima expoziţie ce va fi amenajată aici va fi una dedicată luptei pentru rezistenţa anticomunistă, dar nu exclud nici alte variante. Trebuie să folosim acest nou spaţiu generos de care dispunem. Vom face diverse lucrări de amenajare şi în interiorul muzeului pentru ca exponatele să fie cât mai bine puse în valoare”, și-a mai propus primarul din Cârţişoara. Sunt planuri și pentru amenajarea unei noi şuri tradiţionale, care va oferi noi oportunități muzeale, crescând atractivitatea și deschiderea către numeroșii turiști care tranzitează zona. Și iată cum, și din alte tărâmuri învăluite în nori, Badea Cârțan adună și astăzi români din toate zonele țării, ce vin să îi treacă pragul și să îi mulțumească în felul lor că a existat și că a iubit România și pe români.
