În ciuda promisiunilor de unitate, cooperare și pace, lumea pare din nou pe marginea prăpastiei. Polonia anunță războiul? Zgomotul șenilelor de tanc și imprevizibilitatea atacurilor cu bombe și cu drone, dezinformarea și manipularea devenite arme de război tulbură până și mintea românilor copleșiți de noi taxe și impozite! De la New York la granițele Europei de Est, lecțiile trecutului par ignorate. Au trecut 24 de ani de la atacurile teroriste de la 9/11 septembrie 2001, tragedia care a schimbat pentru totdeauna raportul de forțe, politica globală și percepția asupra securității mondiale! Ce am înțeles după aceste atacuri soldate cu peste 3.000 de morți? Câți știu că între victimele tragediei se aflau și trei români: Eugen Gabriel Lazăr, Alexandru Liviu Stan și Corina Stan, dar și Jessica Bruder, fiica filantropului miliardar american evreu Ron Bruder? Cine apără pacea? Conflictele armate din Ucraina, Orientul Mijlociu și noile tensiuni din estul Europei readuc în discuție întrebarea esențială: cine are de câștigat din război? Cine câștigă din interminabilele războaie cu mize mai mult sau mai puțin cunoscute dintre Ucraina și Rusia, Israel și Palestina, Israel și Iran!
Războiul aduce moartea! Aude cineva?
În repetate rânduri, am scris că „pacea nu se lipește cu sânge”! Cine vrea să înțeleagă? În Ucraina, în Palestina, Fâșia Gaza, în Iran sau mai nou, în Qatar, civili – femei, copii, bătrâni – sunt loviți de bombe! Cooperarea internațională este mai necesară decât oricând! Cine mai gândește, însă, la pace? – întreba recent D.I. Blaga, security analyst senior. Realitatea devine tot mai dură! Polonia a revenit în prim-planul politicii mondiale!
Tensiunile se amplifică la granițele NATO. Să fie o simplă întâmplare faptul că Polonia a solicitat astăzi activarea Articolului 4 al Tratatului NATO, invocând o posibilă încălcare a spațiului său aerian de către drone rusești? Analiza de intelligence obligă la reflecție! Cât este atac? Cât este premeditare? Între 12 și 16 septembrie 2025, Rusia și Belarus au desfășurat exercițiul militar anual „Zapad 2025”, foarte aproape de granițele cu Polonia și Lituania. Cine a încercat să „exploateze” acest exercițiu militar drept o încercare a Rusiei de a ataca Uniunea Europeană și, în mod implicit, Alianța NATO? Potrivit „Open Sources”, când zece drone rusești au lovit teritoriul polonez. „Polonia și-a închis spațiul aerian în jurul capitalei Varșovia și al aeroporturilor Rzeszów-Jasionka și Lublin (sud-est) și a pus în stare de alertă aeronavele de poliție aeriană”! Cu toate acestea, cum se explică faptul că, până la această oră, nu este oficial câte drone au pătruns sau au fost doborâte pe teritoriul polonez? În condițiile în care, la această oră, nu se știe câte drone au lovit Polonia, Comandamentul Operațional al armatei poloneze a transmis că „în urma atacului de astăzi al Federației Ruse asupra teritoriului ucrainean, a avut loc o încălcare fără precedent a spațiului nostru aerian de către drone”!
De ce Alianța NATO ezită să trateze incidentul ca pe un atac propriu-zis? Cât de aproape suntem de un conflict major? Articolul 4 din Tratatul NATO permite unei țări membre să ceară consultări urgente atunci când consideră că integritatea sa teritorială este amenințată. Este, de obicei, un precursor diplomatic al activării Articolului 5, care stipulează că un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor. De reținut este și faptul că țările membre sunt obligate să răspundă și să ofere asistență. În spatele acestei cereri, cine încearcă să „forțeze mâna” Alianței NATO? Care sunt motivele reale pentru care Comandamentul Operațional al armatei poloneze a ieșit cu declarații înainte să se pronunțe Comandamentul Alianței NATO?
Cine își mai aduce aminte că Polonia și Ucraina au mai avut o tentativă de activare a Articolului 5 în anii trecuți? În anul 2022, după o întâlnire de urgență cu aliații G7 și NATO la summitul G20 de la Bali, președintele american Joe Biden a spus că nu crede că Rusia a atacat Polonia, „fiind puțin probabil ca racheta căzută în Polonia să fi fost lansată din interiorul Rusiei”! Joe Biden a asigurat că „va sprijini Polonia în desfășurarea unei anchete”! Care este concluzia acestei anchete, după trei ani de la evenimente? Cine își mai aduce aminte că, potrivit „Open Sources”/Associated Press, „cercetările desfășurate sugerează că racheta care a lovit Polonia ar fi fost trasă de forțele ucrainene asupra unei rachete rusești țintite spre Ucraina”? În urma noilor acuzații aduse de Polonia împotriva Rusiei, cât poate fi vorba de premeditarea unor fapte și preconstituirea de probe pentru a forța declanșarea atacului Alianței NATO asupra Moscovei?
Ce câștigă Polonia din acest posibil atac? Ce câștigă Ucraina? Întrebarea se impune cu atât mai mult cu cât noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, prezentat drept un naționalist dur, dar și un „eurosceptic”, a blocat recent prelungirea ajutorului pentru refugiații ucraineni, declarând că „cetățenii polonezi sunt tratați mai prost în propria țară decât oaspeții noștri din Ucraina. Nu sunt de acord cu acest lucru”! Președintele polonez Karol Nawrocki s-a opus ferm aderării Ucrainei la Uniunea Europeană „în acest moment” și, mai ales, la NATO – fapt ce se pare că l-a scos din „gratiile” liderilor de la Bruxelles! Spre deosebire de președintele polonez Karol Nawrocki, care se bucură de susținerea majorității polonezilor, fiind ales președinte cu 50,89%, premierul Poloniei, liberalul european Donald Tusk, are nevoie să își consolideze puterea la Varșovia. Să fie solicitarea premierului Donald Tusk adresată Alianței NATO de a fi activate măsuri comune împotriva Rusiei o încercare de creștere a credibilității sale în fața polonezilor, după modelul Benjamin Netanyahu, premierul statului Israel, cunoscut pentru intransigența față de Palestina?
De ce insistă Polonia acum asupra Articolului 4? Să fie această mișcare o reacție firească la creșterea tensiunilor din regiune sau un potențial joc de influență regională prin care guvernul Donald Tusk rămâne la conducere, deși relațiile cu președintele polonez Karol Nawrocki devin tot mai acide? Considerând acestea, strategiile de promovare a războiului sau de restabilire a păcii pot fi multiple, mai ales în condițiile în care există un interes comun pentru controlul resurselor sau pentru restabilirea echilibrului mondial. Interesant este și faptul că, potrivit „Open Sources”, „NATO a decis să nu trateze incursiunea ca pe un act de război”! De ce oare „dronele rusești nu au fost doborâte de sistemele Patriot, ci de avioane F-16 poloneze, F-35 olandeze și un AWACS italian”? O asemenea „atitudine” reprezintă o dovadă de reținere strategică sau un semn că Alianța NATO încearcă să evite escaladarea? Și dacă da, pentru cât timp?
Fără să îndemn la atitudini neconforme cu respectul față de lege sau față de adevăr, cine promovează războiul mediatic? Potrivit „Open Sources”, pe rețelele de socializare circulă o grafică postată de ucraineni ce pare a descrie atacul aerian al Rusiei din această noapte asupra Ucrainei, inclusiv traiectoriile dronelor care au intrat în Polonia! De când informațiile secrete sunt analizate și exploatate pe rețelele de socializare? Cine este împotriva războiului? Surprinzător sau nu, România reacționează în prima linie. În urma atacurilor cu drone asupra Poloniei, președintele Nicușor Dan adoptă o retorică ce nu mai poate lăsa loc de interpretări: „Rusia se comportă agresiv, testându-ne constant limitele și sfidând eforturile de a obține pacea”! Consilierii domniei sale ar trebui, însă, să își reamintească de strategul militar Sun Tzu care, în „Ping Fa”, Arta războiului, a lăsat un mesaj cu forța unui testament: „Ține-ți prietenii aproape, iar dușmanii și mai aproape”! De ce trebuie să provocăm în condițiile în care avem nevoie de măsuri economice urgente și de pace? Cum poate fi explicată o asemenea declarație? România, ca membră NATO, UE și vecină cu Ucraina, își dorește să joace un rol important în echilibrul regional. Să fie un motiv în plus pentru care doamna ministru Toiu a declarat că „România trebuie să facă trecerea de la a ajuta Ucraina să reziste la a ajuta Ucraina să câștige războiul cu Rusia”, potrivit „Open Sources”/Digi24.ro? Pe fundalul tensiunilor regionale și globale, România va fi un actor lucid și echilibrat, care apără pacea și securitatea, sau va deveni un pion într-un joc global cu mize obscure? „Comisia Europeană a declarat că violarea spațiului aerian polonez NU a fost un accident, ci o provocare.”
În aceste condiții, SUA, respectiv Alianța NATO, va reuși să păstreze echilibrul Noii Ordini Mondiale? Cum va reacționa UE dacă SUA va spune din nou „la loc comanda”, atacul nu este unul real? După 24 de ani în care ar fi trebuit să învățăm că puterea nu se scrie pe cruce, cine dorește să activeze formula atacurilor asupra Poloniei, dar și formula „conspirațiilor” rămase fără răspuns, inclusiv cu privire la atentatele teroriste asupra SUA, de la 9/11 septembrie 2001, soldate cu peste 3.000 de morți? Să luăm aminte!
P.S.: Am întrebat și întreb: de ce mor oameni nevinovați în Ucraina, în Palestina, în Iran și, mai nou, în Qatar? România, încotro?
