Lângă orașul Zlatna (jud. Alba) a fost descoperită peștera – aven cunoscută ca și „Avenul Gemenele”. Este situat pe versantul estic al Vârfului Dâmbău și este socotită cea mai frumoasă peșteră fosilă din areal, cu o bogăție deosebită de speleoteme. Avenul se află pe teritoriul orașului Zlatna, județul Alba, în partea de sud-vest a Munților Trascăului. Având o dezvoltare de 279 metri (lungimea totală, incluzând radierile 422 metri), cavitatea este dezvoltată în calcare tithonice. Are o denivelare de -38,2 metri și e situată la cota 1.224. Este localizat la 46°09′20″N 23°16′28″E. Cunoscută de mult de localnici, ea a fost explorată și cartată de Viorel Ludușan în 1982 (Clubul de speologie „Polaris Blaj”). Este botezat astfel după cele două verticale de acces: una de 17 metri, alta mai spectaculoasă, de 20 m. Pentru coborâre se poate alege orice variantă, verticala de 20 metri este echipată cu un piton (se pot folosi și amaraje naturale – copacii din împrejurimi), iar pentru verticala de 17 m echiparea s-a făcut cu două spituri. Ambele verticale coboară în aceeași sală, a doua ca și dezvoltare. De aici se urca pe un con de grohotiș până la baza verticalei de 17 metri. Se continuă ascendent până la o galerie orizontală. Se trece prin culoarul bogat în rămășițe ale animalelor care au căzut în aven (fosile) și se ajunge la o sală cu dimensiuni modeste, din care se desprind trei galerii, toate descendente.
Pe cea din mijloc se ajunge într-o sală, mai mare decât cea anterioară, frumos concreționată. Continuând pe același directie după ce urcăm un mic prag ajungem la un sector foarte bogat concreționat cu formațiuni parietale și stalagmite, stalactite, coloane, curgeri parietale, clusterite. Puțină atenție trebuie acordată la un moment dat gururilor ce acoperă toată lățimea galeriei. Toate acestea nu sunt decât un preambul pentru Sala Mare, care se deschide descendent, din această galerie. La intrarea în ea, în stânga, se află Marele Gur, cu apa ireal de curată, atât de curată încât de multe ori lasă impresia unui gol. În dreapta se află o succesiune de gururi în care se află răvășite câteva cranii de liliac. Continuând coborârea, pe lângă frumoase scurgeri parietale, vom vedea tavanul care rămâne undeva deasupra noastră, la 15-30 metri, încărcat spectaculos de țurțuri de piatră. Se ajunge apoi în fundul orizontal al sălii plin cu oase acoperite de o crustă de calcar de circa doi-trei centimetri. Sala continuă cu o galerie îngustă și noroioasă ce într-un târziu va începe să urce. Ea duce tot la baza avenului (galeria din stânga, dintre cele trei descendente).
Cealaltă galerie descendentă, din dreapta, se va alătura celei din mijloc, după o scurtă și foarte abruptă coborâre. O sală de dimensiuni mari se află și în stânga intrărilor, dar neconcreționată, grohotișul și formele relativ geometrice sugerând o geneză gravitațională. Această sală continua cu o galerie scurtă de 10 metri, dar ale cărei speleoteme depășesc orice superlativ: stilolite, clusterite, draperii etc. Galeria se termina brusc, fiind închisă de o scurgere calcitică. Avenul se poare vizita de echipe pregătite în teren și dotate cu echipament corespunzător. Sunt necesare corzi, blocatoare, coboratoare, carabiniere, surse de ilumint. Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice de specialitate, dar au fost identificate exemplare de liliac (Myotis myotis) și insecte diferite (Triphosa dubitata și Limonia nubeculoasa) ce și-au găsit aici adăpost și casă. Avenul Gemenele – cea mai frumoasă peșteră din arealul Munților Trascău-Metaliferi (jud. Alba) se dovedește a fi un adevărat sipet de comori ce trebuie păstrat și pentru generațiile viitoare.
