Arhive autor: Vlad Hogea

„Doresc să fiu ars, iar cenușa să fie împrăștiată pe pământul României!”

-interviu cu scriitorul Pavel Coruţ- Pavel Coruţ nu te poate lăsa indiferent. Fie că eşti un adept al ideilor sale, fie că le combaţi cu vehemenţă, e limpede că universul gândirii coruţiene te fascinează din primul moment. Amestec ciudat de


Misiunea Militară Germană în România

Venirea acesteia în România a fost legată, în literatura de specialitatea predecembristă, de numele lui Ion Antonescu. Dar bazele acestei colaborări au fost puse încă în mai 1940. Pactul cunoscut sub denumirea “Der Ol-Waffen Pakt”, semnat, după îndelungate tratative, la


Diferende româno-germane

De la bun început, relaţiile dintre două părţi s-au dovedit a fi destul de sinuoase, marcate de numeroase probleme care necesitau o rezolvare grabnică, din punctul de vedere al românilor, ori mai puteau suferi amânare, din punctul de vedere al


Amestecul Germaniei în probleme interne ale României: Grupul Etnic German

În timp ce Antonescu încerca să eradicheze racilele trecutului prin mijloace legale, germanii îl împiedicau în eforturile sale, oferind protecţie celor aflaţi de multă vreme în serviciul lor plătit. Anturajul lui Carol a fost ţinta principală a lui Antonescu –


Statutul României în cadrul „noii ordini” germane…

Includerea României în rândul ţărilor ocupate de Germania a fost o constantă a politicii aliaţilor în timpul şi după cel de-al doilea război mondial. Politica oficială a Naţiunilor Unite s-a ghidat după aceleaşi criterii ca şi S.U.A. care, în octombrie


Recurs la istorie: acorduri economice româno-germane

Acordul de credit româno-german din 4 decembrie 1940 Semnat la Berlin, de către Greceanu şi Dimitriuc din partea română şi Clodius din partea germană, acordul avea ca scop declarat posibilitatea punerii în practică a programului de reconstrucţie a economiei româneşti.


Ion Antonescu, diferendul româno-maghiar şi poziţia Germaniei

De la începutul activităţii sale politice în calitate de Conducător al Statului Român, Ion Antonescu a vizat un obiectiv prioritar: reîntregirea teritorială. Încă din timpul primei întâlniri cu Hitler, Antonescu a precizat: “Principalele obiective ale politicii mele vor fi reintegrarea


„Noua ordine europeană” – viziunea interbelică (probleme economice)

„Noua ordine europeană”, preconizată de germani încă din perioada interbelică, instaurată în practică după capitularea Franţei, a pus statul român într-o situaţie cu totul specială: necesitatea renunţării la neutralitate şi colaborarea economică şi politică cu Germania, ca singură soluţie a


Adevăruri istorice: „N. CEAUŞESCU A VRUT SĂ-I RIDICE STATUIE MAREŞALULUI ANTONESCU!”

Oferim cititorilor imaginea completă şi necenzurată a trecutului nostru istoric, aşa cum a fost. Tocmai de aceea, cu toate riscurile pe care suntem nevoiţi să ni le asumăm, înfruntând ploaia de invective care va cădea asupra noastră după apariţia materialului,


Românii din afara graniţelor în anii ’40

Tabloul atitudinii autorităţilor maghiare faţă de populaţia românească din teritoriile cedate trebuie completat, istoriografic, cu informațiile vizând semnarea propriu-zisă a Dictatului de la Viena, atitudinea lui Antonescu, reiterată timp de patru ani în faţa lui Hitler, Ribbentrop, Göring, formarea comisiei