Arhive autor: Ioan C. Petrișan

Unde ne sunt guvernanţii ţării?

Unde ne sunt visătorii? – striga veacul paşoptist… şi Vlahuţă, dar şi toţi epigonii marelui Eminescu. Azi strigătul este acoperit de politicianisme şi mecanisme de manipulare, pe care numai un geniu ca a lui Caragiale ar putea să le mai


Gânduri la început de An!

Credeam că a învins democraţia! Şi când colo au învins noii politrucii, aștia ce sunt de toate: un pic capitalişti, un pic anarhişti, un pic sofişti, un pic socialişti, un pic… umanişti, ceva anticrişti… numai naţionalişti, nu-adică cu drag de


Cenzura Istoriei şi Spiritul Eroic!

În toată perioada socialistă, în special în cea bolşevică, când ne conduceau activiştii alogeni evrei, unguri, ţigani, cozi de topor) nu puteam vorbi de Avram Iancu, rege, Maniu, Mareşalul Antonescu… A fost  în mod criminal desfiinţat şi credeam, mulţi atunci,


Cuvântul din urmă?!

Nu pot să nu îmi exprimă (încă) nedumerirea şi îndignarea faţă de denigratorii a ceeea ce mai înseamnă instituţiile de bază ale unui stat (familia, şcoala, biserica şi armata), prin diverse forme de manipulare antiromânească, la fel ca în perioada


A cui este, totuşi, Oştirea…Ţării?!

Ne amintim de ea doar la vremuri de primejdie? O instituţie fundamentală a unui stat, forţa principală a unei naţiuni, „organul puterii fizice a poporului românesc!” – scria Eminescu, este cea care, alături de şcoală şi biserică, formează generaţiile, fizic


Păsări de noapte, gaiţe şi cele cucuvele…

Asta au devenit personajele unor emisiuni televizate, care umplu stufărişul nopţilor şi zilelor noastre: ele-acele păsări negre care cobesc-cotcodăcesc fără oprire, cu cap mic şi limbă lungă îşi spurcă propriul cuib (familia,neamul,ţara), se rotesc pe la linghişpirul tv-urilor, îşi văd


Tristeţile noastre cele de toate zilele…

Ele ar putea fi evaluate în cantitatea de zâmbet a oamenilor întâlniţi pe stradă, la ghişee, la cumpărături, la tribunal, la biserică… E criză de zâmbet, de vorbe bune, de omenie. În România, profunda tristeţe e la ordinea zilei, provocată


Ora aerului curat!

După Ora Pământului ce va cuprinde tot mai multe fuse… orare de pe planetă, în special marile aglomeraţii urbane, într-o perspectivă apropiată pentru a putea (con)vieţui pe pământul dat de Dumnezeu, va urma, volens-nolens, „Ora Aerului”. Poate chiar înainte de


Maidanezii… politici şi minciuna lor cea de toate zilele!

Lucrurile în ţară merg prost şi trist. Și asta cam de mult timp… În schimb, unii nu-şi mai încap în piele; n-au frică de nimic: fură, mint, înşeală precum-vorba aia – respiră! Politicienii, precum maidanezii, s-au înmulţit, precum hoţii… Aveam


Recurs la memoria bătrânilor neamului!

Cei mai vechi pe lume, cum zic bătrânii mei din Ardeal, îşi amintesc cum prin anii de început ai bolşevismului nu aveam voie a cânta Hora Unirii, a vorbi despre Avram Iancu, Maniu, Antonescu şi mulţi alţi buni patrioţi români.