O cercetare arheologică preventivă în Cetatea Biharia (jud. Bihor), coordonată de prof. univ. dr. habil. Ioan Marian Țiplic de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, ce a început în luna aprilie 2025 a scos la lumină amprenta unei catedrale de plan basilical, cu dimensiunile de aproximativ 23 de metri lungime şi 12 metri lăţime. „Cercetarile arheologice de la Biharia, realizate în cadrul proiectului de restaurare şi punere în valoare a sitului, coordonate de Centrul de Cercetare a Patrimoniului şi Istoriei Socio-Culturale din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, au permis scoaterea la lumină a urmelor unei biserici de plan bazilical, care era în funcţiune în primele decenii ale secolului al XII-lea, dupa cum atestă mormintele dezvelite în imediata vecinătate a corului”, explică pe pagina sa de Facebook arheologul Ioan Marian Țiplic. Detectarea urmelor bisericii a fost posibilă datorită unui aparat performant de scanare a solului, dovezile scoase la iveală fiind primele care confirmă existenţa catedralei. De asemenea, arheologii au găsit mai multe morminte din a doua jumătate a secolului al XI-lea. La săpături participă şi studenţi masteranzi de la Universitatea din Oradea. Episcopia Catolică de Bihor, înfiinţată de Regele Ştefan I al Ungariei (Ştefan cel Sfânt), a fost mutată ulterior de regele Ladislau I al Ungariei pe viitorul amplasament al Cetăţii Oradea. Din acest motiv, cetatea de pământ de la Biharia şi-a pierdut din importanţă, catedrala fiind demolată. Lector univ. dr. Florin Sfrengeu, de la Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe politice şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii Oradea, a precizat că sunt puse în evidenţă, atât în Cetatea Biharia cât şi în jurul cetăţii, peste 26 de niveluri arheologice, din perioada neolitică, până în perioada medievală.
Acestea sunt cuprinse în lucrarea de referinţă „Monografia arheologică Biharia”, scrisă de istoricul Sever Dumitraşcu. În Cetatea Biharia, dar şi în împrejurimi, s-au efectuat săpături arheologice de peste 120 de ani, fiind unul din cele mai importante situri arheologice din ţară. De-a lungul anilor, au fost scoase la lumină fragmente ceramice hallstattiene şi de epocă romană, material ceramic cu numeroase fragmente de cazane de lut, piese din metal şi numeroase oase de animale, precum şi monede din sec. XII-XIV, fragmente ceramice smălţuite maro şi verde-oliv, fragmente ceramice din epoca medievală timpurie, cu numeroase buze de cazan de lut. Cetatea a fost reşedinţa administrativă a Ducatului lui Menumorut, care a stăpânit Ţara Crişurilor în secolul al IX-lea. Cetatea Biharia (Castrum Byhor, în prezent ruinată) este situată la 14 kilometri nord de Oradea, lângă satul omonim, într-o zonă de șes inundabil. Este menționată în izvoare ca aparținând voievodului Menumorut care a rezistat aici 13 zile asediului maghiar (la sfârșitul secolului al X-lea). Este o fortificație cu valuri de pământ (înălțimea actuală: cinci-șapte metri), de plan dreptunghiular (115 x 150 metri), înconjurată de șanțuri cu apă (late de 15-20 metri). Sistemul defensiv era întregit de un mic bastion circular („cetatea fetelor”).
În secolul al XI-lea aici a fost reședința unui episcopat romano-catolic, mutat apoi la Oradea. „Prima atestare a cetăţii este din anul 1093, dată consemnată în „Cronica Pictată de la Viena”, când este pomenită întemeierea unei mănăstiri, ea făcându-se în Parochia Castri Bichoriensi, localitatea fiind însă mai veche, reprezentând în fapt, pentru o perioadă, centrul de comitat al Bihorului”, susţin autorii cărţii „Cetăţile Medievale ale Bihorului”. Cetatea este declarată monument istoric, cod LMI BH-I-s-A-00951. Pentru a dezvolta turistic localitatea, a fost depus un proiect, care a primit o finanţare de un milion de euro de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin care autorităţile locale vor să reconstruiască interiorul cetăţii, aşa cum era în secolul al IX-lea. Importanța acestei fortificații timp de secole trebuie să fie repusă în valoare, cel puțin din punct de vedere turistic. (G.V.G.)
