În plimbările mele aproape zilnice prin parcul Cișmigiu, mă întâlnesc adesea cu tineri, de la care aștept să ia țara în mâini. Dar din discuțiile cu ei, deduc că nu sunt pregătiți, fiindcă nu înțeleg nimic din ceea ce se întâmplă pe scena politică. Nu vreau să generalizez, dar cred, din sondajele mele, că noua generație este confuză. Precum Marea Confuzie în care trăim. Confuzia din capul guvernanților se transmite și tinerilor. Nici politicienii, nici mass-media, nici profesorii, nici părinții lor nu le explică ce se întâmplă, fiindcă nu știu. Întreabă-l pe Ciolacu, el știe ce se întâmplă, când colegii lui de la guvernare îi cer demisia? Credeți că Iohannis știa, când acum e hăituit și amenințat cu asasinarea? Dar Pricopie, căruia i-a fost respinsă candidatura? Ce să mai spun de cazul Simion, care are interdicție de a intra în Ucraina și Moldova, fiindcă e contrar politicii țării și UE, dar BEC îl admite să candideze la prezidențiale, iar el declară că e un semn bun pentru democrație. Dacă nu-l admiteau, era semn rău. De Șoșoacă nu mai zic nimic că ea, deși e îmbrăcată în ie, poartă o botniță, ca țăranii lui Zaharia Stancu duși la cules de struguri pe moșia boierului, adică e de pe altă planetă. E europarlamentar, aleasă de românii șoșologi, dar nu face politica României, ci politica ei, care este o politic anti-românească. Și presa se bucură, e în delir că-i sursă nesecată de scandal, are cu ce defila! Ne sufocă cu asemenea știri mioape! Cine ia în serios o gonflată care îi trimite scrisori lui Putin? În numele cărui popor? E nemulțumită că a fost exclusă de pe listă? Și se plânge la Răsărit! Te pomenești că vrea să conducă și Rusia, iar ca mâine îi dă lecții și lui Trump! Cum de e acceptată să facă asemenea isprăvi o individă care trebuie dusă la Mărcuța?
Un tur de orizont în ograda celor care ne conduc, arată în ce confuziune trăiesc guvernanții, implicit românii. Tinerilor le explic foarte simplu: poporul vrea schimbare, o schimbare radicală, așa cum au vrut tinerii la revoluția din decembrie ’89, pe care unii o neagă, o numesc „aglomerație”, cum face Dinescu, un poet-bucătar care a fost considerat disident, dar el a profitat și de vechiul regim, și de „aglomerație”! Ce disident e acela care neagă revoluția din decembrie ’89? Poți să-l compari cu Paul Goma? Nu e revoluție o mișcare care dărâmă o dictatură, un aparat gigantic de tortură, de strivirea libertății? Această schimbare visată de acei tineri care s-au jertfit nu s-a produs. Dimpotrivă, observăm că în istoria contemporană a României există o continuitate politică, între epocile lui Ceaușescu, Iliescu, Băsescu și Iohannis există o izbitoare continuitate de practici schizoide. Și e firesc să fie așa când ne gândim că în România, în ’89, au existat numai câteva focare revoluționare autentice, București, Timișoara, Cluj și încă 2-3 orașe. Nici azi cred că cei din Vaslui, de pildă, nu știu că a fost o revoluție. Ba un tânăr cineast de acolo a făcut un film care s-a numit: A fost sau n-a fost? Adică a fost revoluție sau n-a fost? Și a dat-o pe bășcălie, cum a dat-o și PROtv și toată mass-media! Sau ați auzit de un oraș de la Dunăre care s-a numit „orașul roșu”, care nu a vrut să recunoască că s-a schimbat culoarea la semafor?
Schimbarea venea din afară, nu din interior. În interior s-a instalat la putere armata de securiști formată de Ceaușescu. Și tot el, a fost singurul!, care a spus că e foarte greu să scapi de securiști. Și o analiză a guvernanților post-decembriști ne arată că nici unul nu se ridică la ideile lui Ceaușescu. Se zbate doar Nicușor Dan să fie la înălțimea lor. Foarte mulți guvernanți îi preiau ideile și sunt criticați, fiindcă a pronunța numele lui Ceaușescu, ca și a lui Marx sau Lenin, e o anatemă! Nici unul dintre candidații la prezidențiale nu are o idee nouă, un program (asta era condiția să fie pe listă), continuitatea Ceaușescu-Iliescu-Băsescu-Iohannis e zdrobitoare. De aceea s-a produs o nebunie curată, când a venit un om necunoscut, care, prin ideile lui scoase de pe calapod, a generat un act politic de rușine mondială: Anularea alegerilor! Și acum, după câteva luni de zguduială, asistăm la repunerea în drepturi strâmbe a continuității, în care confuzioniștii de la putere trag din nou sforile să intrăm în normalitate, adică în aceeași troacă cu porci în care ei au mărgăritarele.
