Un valoros cap de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius (249-251 d. Hr.) poate fi admirat la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Dacă ajungem la Muzeul de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa, secțiune a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, putem vedea în vitrine printre alte exponate de 2000 de ani vechime și capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius (249-251 d. Hr.), descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și datând din a doua jumătate a secolului al III-lea. Fiind bombardați cu multe informații (unde am parcat mașina, ce face copilul, de unde luăm apă) poate nu asimilăm tot ceeace ne spune ghidul cu atâta pasiune. Auzim la un moment dat despre „Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius” (249-251 d. Hr.), descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și datând din a doua jumătate a secolului al III-lea, dar câteodată există posibilitatea de al confunda cu împăratul Traian, cel ce l-a înfruntat pe Decebal. Privim statuia din bronz din vitrine și trecem mai departe… Aflăm că originalul se află la Muzeul Național de Istorie a României din București, Muzeul de aici mulțumindu-se cu o copie. Dar, împăratul Traianus Decius (Messius Traianus Decius, 249-251) s-a născut în teritoriul orașului Sirmium, capitala de atunci a Pannoniei Inferior și deschide seria împăraților romani din Illyricum, prin a căror energie și capacitate militară, Imperiul va fi salvat de la prăbușire. Cu înscăunarea lui are loc și o puternică reacțiune de esență tradițională romană, împotriva influențelor orientale, care timp de o jumătate de secol s-au infiltrat în societatea, cultura, religia și în viața politică a Imperiului. Traianus Decius și-a ales ca model de viață pe cuceritorul Daciei, motiv pentru care numele acestuia figurează în titulatura sa. Noul împărat dorea să impună un program politic conservator, menit să restaureze diarhia principatului, cum o concepuse Augustus. Scurta sa domnie, dar, mai ales, ignorarea noilor fenomene istorice, au dus la eșecul acțiunii sale restauratoare.

Traianus Decius va fi obligat să înfrunte pe frontiera dunăreană o nouă invazie barbară a goților la Dunărea de Jos, cei mai înverșunați dușmani ai Romei la mijlocul sec.III. Aceștia, sub conducerea regelui Kniva, au alcătuit o mare coaliție antiromană, pe care izvoarele antice o numesc „scitică”, deoarece venea din locurile odinioară ocupate de sciți. În acțiunea lor, goții asediază și cuceresc capitala Traciei, Philippopolis (Plovdivul de astăzi din Bulgaria), iar in iunie 251, înfrâng, în vecinătatea orașului Abritus (Razgrad), oștile romane. În această confruntare va pieri și împăratul. Cu domnia lui Traianus Decius se complică problema raporturilor, până atunci îngăduitoare cu creștinii. Un edict special este dat de împărat prin care se urmărea identificarea, arestarea și pedepsirea creștinilor. Se consideră că loialitatea față de tron și stat se manifestă prin adorarea zeilor capitolini. Traianus Decius plănuia extirparea acestei credințe, pentru refacerea unității religioase din epoca lui Augustus. Portretul statuar îl reprezintă pe împărat ca un om în vârstă, cu craniul dolicocefal, rotunjit în partea posterioară, cu faţa pătrată, obrajii proeminenţi, ochii foarte apropiaţi, barba scurtă, acoperind maxilarele, bărbia mică şi rotundă. Mustaţa împărţită în două se uneşte cu barba. Părul are volum şi este figurat ordonat. Reprezentarea meşelor părului şi a bărbii este foarte decorativă. În vârful capului două nituri serveau la fixarea unei coroane. Sprâncenele sunt groase, foarte apropiate de ochi. Pleoapele superioare se prelungesc cu două riduri lungi. Irisul este circular, pupila încastrată, probabil cu sticlă. Nasul este lung, gros şi rotunjit în vârful lui, iar gura este subţire. Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius din secolul III este o prețioasă descoperire a trecutului nostru și o pagină importantă a istoriei noastre milenare. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*