Arhiva zilnică: 16 februarie 2012

Altminteri, vom fi împunși, striviți, devorați de încă un cap al hidrei, ca animal politic de guvernare, de legiferare, de impunere pe vari și „vaxvexlere” comisii… O hidră pe care o vom avea de „înfruntat” și în acest an… Din nou, tragic, pare că tot doar din fața tastaturii, cu un ochi, eventual, pe cutia poștală, să vedem dacă nu am primit vreo amendă pentru nealinierea și nesupunerea civică la impunerile trădătorilor (ăștia de sunt „ai noștri”…) ce ne conduc, dar și al veneticilor, etnicilor și expaților ce și-au așezat tălpile pe ființa noastră națională, identitară. Va fi un an în care poate trădătorii (noștri) vor dispărea, dar nu prin plecarea lor, nu prin arestarea și punerea la stâlpul infamiei de către noi, ci prin transformarea, contopirea, metamorfozarea lor cu veneticii… Prin sugrumarea identității naționale într-un melanj al expresiilor (drept acele noi identități impuse nouă) ale etnicilor, străinilor, expaților… Va fi un an în care România Românilor va fi îngropată sub acuzele formulării ca exprimări, ba „tipic legionare” (cu satrapi privind prin ochiul urii a tot ce e românesc tot ceea ce vor a pieri), ba „tipic comunistoide” (privite printr-un alt ochi al aversiunii, al altor criminali ai identității de neam și țară, ca expresie a frustrării, indignării, repulsiei față de tot ceea ce va mai fi rămas bun, util, valoros dintr-o moștenire vitriolată și de trădători, ai noștri, și de venetici, expații lor)… Va fi un an în care „România Românilor” ar putea dispărea înainte de a înțelege necesitatea atașării urgente a expresiilor de identitate tuturor acelor ultime instituții ale noastre… Căci va fi un atac general la adresa lor prin acuza, poate, curând, și cu normă de pedeapsă penală inclusă, a memorării „legionare”, „comuniste”, apoi, otova, istorice, a oricăror formulări identitare… Cu fundamentarea unor „necesități de legiferare” a unor noi acțiuni împotriva noastră „pentru a nu crea o excludere simbolică”…

Un atac ce a fost deja declanșat, ba, chiar din prima zi a lui 2026, prin delațiunea șefului userist al Radioului la adresa unui logou al TVR ca fiind „Televiziunea Românilor”… Chipurile, în susținerea acuzatorului, acest deloc altfel de Vexler, culmea, austriac pe ritul lui de neam prost (anti-românesc), pentru că străinii, etnicii ar putea fi lezați de identitatea acelui al/a românilor… Astăzi, Televiziunea, mâine Parlamentul, ministerele, ba, chiar Țara cu totul, nu?!… Pentru că suntem ținta a tot mai mulți vexați, frustrați, complexați atacându-ne din micimea lor… Și da, ale căror etnii nici nu mai contează când este vorba despre felierii și împărți ale unei țări ce-și doarme somnul în tăcere, complacere, acceptare – cu accente de lașitate, care-și troienește însăși nepăsarea peste pilonii de fermitate de altădată, acceptându-i ca diriguitori ai ei și pe cei ce „îndrăgit-au străinii”, dar și pe străini, câinilor ajungând a le fi dată „inima românismului”…

Și nu este vorba nici despre așchii întâmplătoare… Pentru că toți acești „vexleri”, „schwartzesi” sunt, în fapt, aceeași leșie („gobbles”) otrăvită… Iar indignarea cu direcție a șefului „userist” al Radioului (Românilor) nu este deloc întâmplătoare. Pentru că în România a mai rămas prea puțin de deromânizat pentru a putea fi numită, cât mai curând, așa cum vor toate leprele politice, inclusiv cele ale acestui „usr”, drept „România etniilor”… A etniilor, expaților, refugiaților, străinilor… Deja instituțional, țara a fost acaparată… Ministerele, agențiile, regiile, departamentele sunt conduse majoritar de feluriți „expați” neștiind încă nici măcar limba română, conducând prin indicații în felurite vorbe stricate, viciate… Întreprinderi, fabrici nu mai sunt nici ele prea multe de deromânizat… Nici resurse de „concesionat” (de confiscat și vândut pe nimic afară), fiind de multă vreme antamate pe direcții vestice, „occidentale”…. Și nici segmente economice, industrial-comerciale, nu prea mai sunt de acaparat în acest război împotriva României și a românilor, văduviți (pe propria lor „tură”) de tot ceea ce a fost cândva al lor… „Al lor”, în vremurile strămoșilor eroi pe care nu i-am protejat ca imagine, ca perenitate, mesaje, exemple, simboluri în timp… Ba nici limba, în esența ei, în filonul ei de moștenire patriotică, istorică, naționalistă, nu mai este pe deplin a noastră… Și nu mai avem mult până vom ajunge a plăti pentru a mai grăi în ea… Nu mai este pe deplin a noastră și din clipa în care am permis a-i fi pusă ființa, filon de existență și perenitate, pe masa sacrificiului ritualic de sub ghilotinele venetic-vexliere…

Ne-au mai rămas doar simbolurile… Câteva… Ca posibile formulări identitare… Doar că veneticii, învățați de trădătorii ce ne conduc (nu că ar cunoaște ei limba română așa de bine încât ar avea habar de toate subtilitățile, ascunzișurile în care s-ar putea salva, refugia identitățile, dar au copiat idei de pe la câte un intelectual trădându-și Patria – Limba Română, dimpreună cu vatra ei, cu istoria de neam și țară) știu că o formulare identitară poate deveni, oricând, motiv de Neam, de Trezire, de Redeșteptare… De Ridicare!… Al acelui Ion, al acelui Gheorghe, închiși de zăbrele cenzurii, dar, rupându-le, la sorocul unei următoare luminări de neam, pentru a fi noi din nou liberi, smulgând din noi, căci nu ei sunt în spatele gratiilor, toate acele ostrețe… Și da! TVR este „Televiziunea Românilor”… Este a cetățenilor români… Și a tuturor etniilor din România incluse în fibra cetățeniei române… Să rupem dară zăbrelele! Să ne ridicăm! Măcar pentru aceia ce s-au înălțat ei, odinioară, în sacrificiul lor de neam și țară! Căci poate va fi ultima acțiune civică pe care o vom mai putea manifesta ca apărători ai Cetății noastre…

Par urmăriţi de ghinion cei care au adormit în transpiraţii, cu frica sfîrşitului lumii, anunţat pe 25 decembrie, chiar de Crăciun, de „profetul” ghanez Ebo Noah, care a afirmat că a primit un mesaj divin, potrivit căruia un potop va distruge omenirea, iar lui i s-a spus să construiască o arcă a lui Noe. Apocalipsa s-a amînat, dînd peste cap organigrama „profeţilor” care uită să-şi ia medicamentele şi dorm cu armaghedonul sub pernă. „Predicţii” îmbrăcate în drame, nişte biete fatalităţi jurnaliere! M-am lămurit cum stau lucrurile cu viziunile din mintea profeţilor moderni: apocalipsă e atunci cînd un om cu deviaţii patologice şi cu un grad de cultură minimal, închipuit şi paranoic, se crede atoateştiutor. La acest sfîrşit de an a fost mare vînzoleală pe reţelele sociale. Tot soiul de profeţi şi-au scos apocalipsele pe tarabă. Teoreticieni, numerologi, astrologi, metafizicieni au zumzăit pe aceeaşi notă, cum că omenirii i se va opera o trezire spirituală, nu acum, ci la anul. Adică, cineva din hăul îndepărtat va roti cheiţa responsabilă cu evoluţia inteligenţei şi, dintr-o dată, se va deschide un sait pe „gugăl” care ne va teleporta într-o altă dimensiune, cu un simplu clic. Minunat! Extratereştrii vor face asta, tot ei au aruncat cu bolovani de asteroid de atîtea ori spre Pămînt. Dar acesta nu s-a clintit. Adepţii „ştiinţelor oculte” au intrat în gardă, gata să-şi ţină răsuflarea dacă Universul ar umbla la mintea pămîntenilor cu transformări neobişnuite. Cei care au folosit abuziv cuvintele „apocalipsă” şi „portal special” au lucrat 24 din 24 la celebra aliniere: 12.12. Internetul năucise din cauza invaziei de texte cu caracter mistic, asociat catastrofelor. Pentru aceşti profeţi falşi, apocalipsa vine ca Anul Nou, în funcţie de fusul orar. Sigur, România este în apocalipsă, însă urmează o altă apocalipsă după Bolojan, acea aliniere fatidică la programul de austeritate din 1 ianuarie 2026, cînd România intră într-o aprigă eră a sărăciei.

E suficient să conştientizăm că avem la Cotroceni un bunga-bunga, care gafează cît de mult poate pe afară şi pe acasă; că avem un premier care atunci cînd nu-şi ia la timp medicamentele, mintea i se înceţoşează, pune mausul pe „ok” şi gata apocalipsa taxelor, impozitelor şi îngheţării veniturilor pentru români. O adunătură de parlamentari şi guvernanţi fără demnitatea şi fără ruşinea vîrstei, batjocoresc în formă continuată poporul, obligat să-şi cumpere mîncare în rate, obligat să flămînzească, obligat să moară din lipsa tratamentului medical adecvat, obligat să se îmbrace de la second hand. Convinşi că în politică e la fel ca în chimie, adică amesteci un acid cu o bază şi obţii, de regulă, o sare şi apă, instituţiile care ar trebui să slujească pe români i-au tratat cu sare în ochi şi spălături cu apă chioară, dar şi cu înştiinţări de plată, direcţionate apoi către aleşi şi în buzunarele specialilor. În România vacarmului făcut de pietrele aruncate de Guvern în geamul românilor, cu greu s-a putut auzi vocea patrioţilor. Guvernul a stors tot timpul anului de la cei mulţi şi slabi, nevoiţi să strîngă cureaua ca să aibă bucate mai bune pe masă de sărbători, şi n-a luat un bănuţ din veniturile gonflabile al specialilor din Justiţie, ale miniştrilor şi ministreselor, ale politicienilor corupţi, care au dus ţara de rîpă, iar banii au ajuns în buzunarele escrocului Zelenski.

Odată ce parvenitului i-a intrat în cap trăsnaia că e politician, e greu să i-o mai scoţi. Pe deasupra, victime ale însoţirilor nefericite de clan, pentru că nu poţi sta un mandat alături de cercopiteci fără să-i imiţi, politicienii nu şi-au mai ţinut cumpătul, devenind hulpavi hiper-competenţi. Hai noroc şi la mai mare! Ce sens ar fi avut pentru ei să-şi piardă vremea cu poporul? Cu pensionarii, cu medicii, cu profesorii, ale căror retribuţii jignitoare au fost pe mîna lor. S-au pus bine cu străinii.

România, controlată de un sistem antinaţional distructiv, e înţesată de politicieni cu averi obţinute prin acte de corupţie, de impostori în ministere, de maxbeturi, farmacii, sedii de bănci, firme de recuperare, bordeluri, vile opulente, şaormerii, moluri, reţele, clanuri, pistolari, magazine de vise, hoţia n-are intermitenţe, în timp ce sărăcia a împînzit casele românilor şi vîntul suflă tot timpul prin buzunarul lor. Fauna care a căpuşat poporul peste trei decenii la rînd, acei analfabeţi din Guvern şi Parlament care-şi afirmă cu auto-suficienţă „competenţe” enciclopedice, dînd cu aer academic verdicte distructive pentru popor, sînt în vacanţă de lux, iar matrapazlîcurile lor au fost închise în documente inaccesibile publicului. Acele documente pe care scrie „strict secret”. Asemenea „cheltuielilor secrete” şi neplata către stat impusă de justiție ale fostului interlop de la Cotroceni. Nimeni nu pretinde politicianului să se dedice studiului fenomenologiei lui Hegel. Ar fi absurd. Dar nici politicianul incult, hain, risipitor şi îndestulat nu trebuie să dea lecţii de filosofie poporului. Adică să-i calculeze anual necesarul de bani şi de hrană. Aceşti politicieni au pierdut legătura cu ei înşişi, cu realitatea! S-au înecat în impostură, la fel ca în patima băuturii. Teologic, sminteală şi arghilofilie se numeşte. Ameţiţi de aburii puterii şi de cîştig, guvernanţii şi-au lăsat conştiinţa de sine posedată de corupţie. Aşadar, în 2026, pe tarabele acestui iarmaroc, talcioc, obor, tîrg capitalist, degradat peste măsură, vom avea mai mulţi şomeri, sărăcie mai cruntă şi aceeaşi politicieni corupţi, cu de-a sila, pe gratis. Ei au „muncit” tot anul la lopată, au săpat tuneluri în buget cu rară şi subtilă eleganţă, păstrînd neatinse, în România, frauda şi lupta pentru putere şi avere. Deşi tot anul românii au suportat sărăcia cruntă, lăutăria găştilor de la putere, psihologia de haită şi cumetria politică, minciuna, avariţia, corupţia celor pentru care grobianismul înseamnă personalitate politică şi discurs, deşi tot anul românii s-au uitat prin spărturile gardurilor la mesele de taină ale puterii, muşcînd din pîinea neagră a sărăciei, la miezul nopţii dintre ani, vor ciocni paharul cu vin pelin, gata să-nfrune provocările valurilor uriaşe ale lui 2026. Important e că am ajuns şi Anul nou şi vom trece clasa cu următoarele lecţii învăţate: omenirea şi statele lumii sînt conduse de conjuraţii secrete, care fac ce vor cu omuleţii-jucărie ai planetei; lumea reală nu-şi va putea schimba de una singură mersul slăbănog şi dezordonat; oamenii aparţin veneticilor, şi-au lăsat acest blestem peste ei ca pe o voluptate. O întreagă entifadă, o epistemologie a corupţiei, o estetică a hoţiei financiare, o pseudo-religie a economiei, o pseudo-ideologie a ştiinţei, o strategie parşivă, dar mai ales absurdul acestora ne-au trimis în robie prin intermediul armatelor de „specialişti” străini.

Asiguraţi-vă rezerve de patriotism, va fi mare nevoie de ele în 2026! Ţineţi făclia aprinsă pentru a lumina conştiinţele! Impostorii din Guvern şi Parlament lucrează intens la infestarea lor şi a solidarităţii sociale, ţinînd apăsat tot timpul capacul de plumb pe vasul de presiune socială. Clasa politică trebuie obligată să priceapă că poporul român a supravieţuit multor trădători, fie ei şi regi, multor intemperii de-a lungul istoriei, a supravieţuit religia, cu tradiţia, cultura şi spiritualitatea lui, terfelite azi de autointitulata elită de la putere, pentru care totul se reduce la o încrengătură de politici distructive, de orgolii şi vanităţi.

Ne dorim în 2026 o schimbare de guvern funcţională, non-conflictuală şi musai transparentă, în interesul românilor. Deşi nu ne vor lăsa în pace muşteriii europeni şi mondiali. Ei nu dialoghează cu badea Vasile sau cu şomerul Ion, ci cu Guvernul de mucava al României. Cum guvernul e laş şi vîndut, mai rău vom trăi în 2026. Însă eu, mă voi bucura iarna acesta de scîrţîitul porţii de lemn de la curtea bunicilor, de amiezile scurse din ţurţurii de după deal. Cît e de trist faptul că mulţi români sînt apăsaţi de sărăcie, de poruncile şi birurile impuse de antiromânul Bolojan şi de cele ale „construcției” diabolice numită U.E., prin escroaca nepedepsită pentru afacerile murdare cu „vaccinuri” anti-Covid, tolerată pentru interese murdare la conducerea UE. Copiii au început cu aho-aho, „mîine anul se porneşte… ”. Numai în ziare, la televizor, pe stradă, pe monitor, lucrurile curg de-a valma, vremea şi oamenii nu mai ştiu să se oprească. La mulţi ani!, îţi zic, române! Eu am crescut, nu mai ştiu pluguşorul, în păduri s-au aprins brazii şi am senzaţia că aud cîntece de îngeri cu glasuri de copii eterni – lumini albe între Dumnezeu şi lume…

Arestarea lui Nicolás Maduro și a soției sale din palatul prezidențial din Caracas de către comandoul Delta Force al armatei SUA, la ordinul lui Trump, reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU. Această acțiune, care a stârnit un val de controverse și discuții în rândul experților în drept internațional, ridică întrebări esențiale despre legalitatea intervenției externe în afacerile interne ale unui stat suveran. Se demonstrează, astfel, că lăcomia pentru petrol și resurse naturale prevalează asupra dreptului internațional. Trump ne-a scos din lumea modernă și civilizată cu această acțiune. Arestarea unui președinte în funcție al unei țări independente, fără acuzații din partea ONU sau o condamnare de la Curtea Penală Internațională, constituie un precedent de gravitate excepțională. Ordinul lui Donald Trump, prin aplicarea noii doctrine Monroe, modifică ordinea internațională, readucând-o la o stare anterioară anului 1648, când Pacea de la Westfalia a instituit conceptul de echilibru și ordine internațională, fundamentale pentru pacea mondială. În 1933, desființarea Ligii Națiunilor sub presiunea fascistă a lui Mussolini și Hitler a precipitat lumea spre război mondial, din cauza absenței unei ordini internaționale stabilite. Al Doilea Război Mondial s-a declanșat datorită prăbușirii ordinii internaționale și a Ligii Națiunilor, precum și acțiunilor belice ale lui Hitler, care nu mai respectau ordinea internațională, cucerind, cu acordul tacit al celorlalte puteri, zone precum zona Rinului demilitarizată, Sudeții, Austria și Cehia. ONU s-a înființat în 1945 tocmai pentru a preveni războaiele prin menținerea ordinii internaționale acum încălcate flagrant. Prin această acțiune, Trump, arestând un președinte în funcție fără acuzații din partea ONU sau o condamnare de la CPI, se aseamănă cu acțiunile militare întreprinse de Putin în Crimeea și Donbas în 2014/2015.

Nicolás Maduro a fost criticat pe scară largă pentru modul în care a gestionat Venezuela, fiind acuzat de încălcări grave ale drepturilor omului și de corupție. Pe de altă parte, Guvernul SUA a impus sancțiuni economice severe și a susținut opoziția venezueleană, argumentând uzurparea democrației de către Maduro. Totuși, aceasta nu înseamnă că, dacă un președinte nu poate fi schimbat prin mijloace democratice, intervenția militară pentru impunerea forțată a unei schimbări este acceptabilă. Echilibru mondial se prăbușește prin încălcări ale ordinii ONU. Astfel de acțiuni militare pot perturba grav ordinea și echilibrul internațional, putând degenera în conflicte armate mondiale. Chiar dacă Maduro a fost un lider controversat, este evident că scopul lui Trump, prin noua doctrină Monroe, vizează preluarea controlului asupra petrolului și a resurselor minerale rare din America de Sud. Conform dreptului internațional, un stat suveran are dreptul de a-și gestiona afacerile interne fără intervenții externe ilegale. Arestarea lui Maduro de către SUA poate fi interpretată ca o încălcare a acestui principiu, ridicând semne de întrebare serioase cu privire la respectarea suveranității naționale și la precedentul periculos creat pentru alte state. Această acțiune ne readuce în Evul Mediu, într-o perioadă anterioară Păcii de la Westfalia, dominată de dreptul celui mai puternic, unde peștele cel mare îl înghite pe cel mic. Astfel, țările mici și mijlocii, fără apărare, riscă să fie ocupate și exploatate la bunul plac al SUA, sub conducerea lui Trump, devenind „iobagi moderni” ai unei noi Pax Americana. Este absurd și profund antidemocratic ceea ce s-a întâmplat. Lumea regresează spre Pax Romana, pacea napoleoniană, pacea lui Hitler, pacea impusă cu forța de Putin în Ucraina și acum spre Pax Americana, adică la o realitate în care, asemenea Evului Mediu, cel mai puternic îl domină pe cel mai slab. Lumea nu progresează spre modernitate, pace sau civilizație, ci regresează spre acțiuni caracteristice Evului Mediu. Trump, prin intervenția în Venezuela, îl imită pe George Bush senior cu atacul asupra Panama din 1989, invocând același pretext: combaterea traficului de droguri. În realitate, SUA dorea să preia controlul asupra Canalului Panama, generator de venituri. Acum, prin arestarea lui Maduro, scopul este controlul petrolului și al resurselor venezuelene, al întregii țări. Trump adoptă un comportament similar unui conquistador spaniol din Evul Mediu, unui gangster din Bronx sau unui cowboy texan: ceea ce îi convine, acaparează prin forță, ignorând ordinea internațională și pacea globală. Ceilalți sunt buni de plată să le cumpere armele. Nu așa se conduce o lume modernă și democrată. Acțiunea SUA în Venezuela amintește de invazia URSS în Afganistan în 1979, ambele reprezentând încălcări ale suveranității unor state independente. Invazia URSS a marcat începutul sfârșitului său, întrucât nicio putere nu poate încălca dreptul internațional și să se impună militar asupra ordinii internaționale și a păcii globale fără a-și atrage ostilitatea popoarelor libere.

Țările din regiune și organizațiile internaționale au reacționat variat la arestarea lui Maduro. Uniunea Națională a țărilor latino-americane a condamnat acțiunile SUA ca forme de imperialism și intervenționism, în timp ce altele le-au justificat în contextul apărării democrației. Intervenția lui Trump în Venezuela evidențiază, paradoxal, o slăbiciune a SUA, sugerând că își poate menține hegemonia globală doar prin forța armelor și violența brută, nu prin seducția democratică. Nu regret soarta lui Maduro, ci deplâng dispariția ordinii internaționale și a rolului ONU, ceea ce ar putea conduce la un război mondial. Cu siguranță, acțiunea s-a petrecut și din dorința de a prelua controlul asupra petrolului destinat, printre altele, armatelor Rusiei și Chinei, însă o asemenea justificare este insuficientă pentru a iniția un conflict, încălcând flagrant toate normele internaționale și principiile ONU. Donald Trump a deteriorat relațiile SUA-Europa, a transformat NATO într-o entitate fragilă și a relansat relațiile cu Rusia și China. Putin manipulează situația din Ucraina, în timp ce Trump acționează similar în America de Sud. Arestarea lui Nicolás Maduro de către SUA continuă să ridice întrebări critice privind respectarea dreptului internațional și capacitatea comunității internaționale de a gestiona crizele interne ale statelor suverane, în special din perspectiva liderilor europeni și a lumii democratice. În acest context, îmi exprim acordul, pentru prima dată, cu poziția conducerii UE de la Bruxelles că avem nevoie de necesitatea unei armate europene integrate, capabile să ne apere; în caz contrar, Europa, inclusiv România, riscă să fie divizată în sfere de influență între SUA, sub conducerea lui Trump, și Rusia lui Putin. Dacă nu ne organizăm militar, riscul este de a fi dezintegrați de marile imperii actuale, care împing ordinea internațională spre un nou Ev Mediu. Intenția lor este de a dezbina și dezintegra statele, privându-le de suveranitate și democrație, pentru a le exploata resursele și populația. Astfel, cetățenii europeni ar deveni simple slugi ale noilor „cowboy” globali. Nu împărtășesc naivitățile „suveraniștilor” MAGA din România, care se bucură de ideea unei ocupații militare medievale a statelor. Aceștia nu înțeleg ordinea internațională, fundamentată pe echilibru și pace, principii statuate prin Pacea de la Westfalia din 1648, Liga Națiunilor și apoi ONU în 1945. Sincer, nu mi-am imaginat că voi trăi momentul în care pacea și ordinea internațională, promovate în secolul XXI, vor fi renegate de Trump, readucând o „civilizație” a Evului Mediu sălbatic. Europa trebuie să-și apere suveranitatea; în caz contrar, va dispărea și va deveni victima „cowboy-ilor” moderni sau a „cazaciocului” rusesc, cu toată brutalitatea inerentă.