Arhive autor: Nicolae Georgescu

Triumful căii duble: carte și viață

Metafora pe care ne-o propune, ca motivație narativă dar și ca motiv de reflecție asupra istoriei și gândirii umane în general, volumul de eseuri al lui Alexandru Surdu are dublu înțeles. Pietrele foarte mari, din Valea Sâmbetei, pe care noi


Sonetul cerdacului…

Sonetul cerdacului, postuma eminesciană descifrată şi editată prima dată de Nerva Hodoş în 1902, se constituie într-un text ce trimite către misterul relaţiei dintre poet şi Veronica Micle. De aceea, merită să-l recitim. Iată-l, în editarea lui Perpessicius: Stau în


„Cultura și elitele române sub comunism, din perspectiva Securității (1964-1989)” – general Vasile Mălureanu

Un adevărat tratat de istorie politică recentă a climatului cultural românesc ne oferă dl. Vasile Mălureanu în recenta sa carte1. Cu un sumar foarte bine organizat, îmbinând viziunea europeană a perioadei studiate cu cea internă, operând clasificări și diviziuni necesare


„Omul nou” și interculturalitatea

De la prolifica eseistă basarabeană Galina Martea mai rețin (după cartea În dialog cu creația umană) volumul „Universul umanității – evoluție și involuție” (publicistică, eseuri, Editura Anamarol, București, 2017), o culegere de studii și articole, majoritatea publicate în reviste literare


Eminescu fardat!

Este intolerabil ce se petrece la Cimitirul Bellu cu mormântul lui Mihai Eminescu. Acum s-a vopsit în alb piatra care delimiteazâ spațiul sepulcral. Mâine poate se va vopsi în verde sau roșu, apoi în albastru și cine știe în ce


Adevărurile lui Eminescu

„București, Joi, 18/31 oct. Dragă Domnule Maiorescu, încă o dată mă văd obligat să apelez la intervenția D-Voastre. Știți cu câtă sinceritate v-am arătat spontan simpatiile mele pentru Eminescu și cât am fost de satisfăcut să-l pot număra printre colaboratorii


„Ce e patria română?”

Galina Martea este, între multe altele, membră a Uniunii Scriitorilor Europeni de Limbă Română, o asociație nouă, puțin cunoscută, a cărei titulatură invită la reflecții teoretice. Desigur, ne vine în minte Nichita Stănescu și definiția sa de suflet: „Limba română


C-așa-i românul…

În anii 1970-1972 nu i se permitea nimănui să publice acest poem eminescian, este o restituire necesară, așadar, pentru Eminescu. Dar pentru Murărașu? S-ar fi mulțumit el cu o filă de comentarii încropită după vol. I Perpessicius din 1939? Editorii


O ediție „învârstată”

Reeditându-l pe Murărașu, dl. Eugen Simion face și considerente de istorie literară, nu numai de specific etnic: „Când s-a apucat s-o pregătească, apăruse deja o bună parte din marea ediție a lui Perpessicius, începută în 1933 (primul volum a apărut


Cantemir și fiul său Cantimir

Versul 11 din Epigonii, Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară, s-a discutat mult: ce să caute Dimitrie Cantemir între poeți, ce planuri să fi croit el din cuțite și pahară încât numai Eminescu să fi știut de ele.