Arhive autor: Ion Pachia Tatomirescu

Vulcanul liric-botezian la cea de-a 48-a erupţie…

În Zece Brumar, 2025, poetul septuagenar Adrian Botez (n. 10 noiembrie 1955), drept activ-neasemuit vulcan liric de Vrancea-Adjud (chiar şi anterior / posterior „[su]fixării centrului seismic în această cot-vrânceană arie“), prin analogie, se poate spune, la apariţia celui de-al 48-lea


Pelasgii-Valàhii – „marii anonimi“ din imperii / istorii (15 – sfârșit)

Din irepresibila conştiinţă naţională a Pelasgimii > Valahimii, în secolul al XVIII-lea, apar două remarcabile şcoli iluministe cu notabile programe sociale străbătute de un profund spirit al veacului respectiv: Şcoala Iluminist-Valahă Antiotomană Moscopoleană (graţie căreia, din anul 1744, fiinţa Academia


Pelasgii-Valàhii – „marii anonimi“ din imperii / istorii (14)

Concentrând cea mai mare parte a armatei imperiale, în anul 1188, în Blàchia Mare, Isac al II-lea Anghelos a dezlănţuit o campanie de jaf / pradă, sperând să captureze pe conducătorii răscoalei, fără a reuşi acest lucru, deoarece capii Valahimii


Pelasgii-Valàhii – „marii anonimi“ din imperii / istorii (13)

XVII-b) Între herodoticul orizont al anului 450 î. H. şi orizontul anului 551 d. H., al lucrării «De origine actibusque Getarum», de Iordanes : Pelàsg(i)a > Pelàsg(hi)a > Plàc(hi)a / Plàk(i)a > Blàc(hi)a / Blàk(i)a, derivatul belagin (belagină) şi sintagma


Pelasgii-Valàhii – „marii anonimi“ din imperii / istorii (12)

Prin sintagma „limbă barbară“, utilizată de Herodot „în sinonimie“ cu „limba pelasgă > valàhă“, se înţelegea – dinspre Eleni / Greci – limba „poporală“, „rustică“, vorbită de seminţiile pelasgo- > valaho-thraco-dace în imediata lor vecinătate „nordică“ / „hiperboreană“, din Peninsula


Semiotica drumului teluric-celest şi alte valenţe naratologice…

Recentul roman «Singurătatea ajunge la toți» (Iaşi, Editura Junimea, 2024 / infra, sub sigla: OSing), de Dumitru Oprişor, este o „fermecător-cronicărească“ oglindire veridică a localității Dobroteasa-Olt, pământ al naşterii, copilăriei şi adolescenței autorului. „Se eternizează“ în acest op o comunitate


„Sâmburele lumii“ lui Eminescu şi informaterie ca „rază de gândire“

Voltaic-eminescianul arc epico-liric din „Memento mori…“ angajează arhicunoscuta „ecuaţie calderoniană viaţa este vis“, între o hegeliană „Fenomenologie a spiritului“, ori o schopenhaueriană „Lume ca voinţă şi reprezentare», şi inconfundabila privelişte a fiinţei / fiinţării cosmic-romantice de strămoşesc-valahă „păstorire“, însă de


Pelasgii-Valàhii – „marii anonimi“ din imperii / istorii (11)

Dar nu „sinonimizarea parțial-/regional-excesivă“ a Pelasgo- > Valaho-Dacilor / Tracilor a dus la fragmentarea / fărâmiţarea imensului lor spaţiu de etnogeneză, a spaţiului Pela[s]giei > V[a]lahiei Mari, ori la „dezbinarea“, la „lipsa de unitate“ a Pelasgimii > Valahimii (cum s-ar


Pelasgii-Valàhii – „marii anonimi“ din imperii / istorii (10)

Zalmoxianismul Masageţiei proiectează în „istoriile“ anului 529 î. H. pe fiul reginei Tomyria, un Pelasgo- > Valaho-Dac având ştiinţa de a se face nemuritor şi cunoscând acelaşi destin cu al nemuritorului rege-erou de peste 635 de ani, Decebal.  Herodot scrie


Pelasgii-Valàhii – „marii anonimi“ din imperii / istorii (9)

Tocmai despre astfel de Pelasgo- > Valaho-Daci ai Cretei grăieşte prin milenii «Odiseea» – cântul XIX (172 – 177) : «I-o ţară / Ce-i zice Creta, mândră, roditoare, / ce are-n jur, că e-n mijlocul mării, / şi oamenii foiesc