Arhive autor: Ioan Aurel Pop

Unirea ca patrimoniu național!

Sărbătoarea națională a unirii din 1859 ne lasă indiferenți pe unii dintre noi, iar pe alții îi determină să ridice o serie de nedumeriri: La 24 ianuarie ne-am unit într-adevăr? În ce fel, din moment ce românii din Transilvania, Banat,


Omagiu lui Eminescu!

Despre cultura română s-a spus adesea – și am spus-o mai mult noi, românii – că a fost și este o „cultură minoră”. „Minoratul” ace!sta s-ar fi datorat mai ales limbii române, una de circulație prea restrânsă, dar și conținutului


Opinie în „cazul” Mircea Vulcănescu

De obicei, regimurile dictatoriale așază între primele lor gesturi de autoritate epurarea culturii de elementele neconforme, de personalitățile cu opinii diferite, iar pentru aceasta recurg la metode precum dărâmarea de statui, rebotezarea unor străzi, interzicerea cărților și arderea lor în


La aniversare: Rostul Academiei Române

Academia Română, inițiată la 1866, după o îndelungată pregătire în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, era o instituție nouă în peisajul tânărului stat național unitar român. Efervescența creatoare din acei ani de după Revoluția de la 1848-1849 a făurit


România ca proiect de stat

De multe ori, în limbajul cotidian și în condițiile nesiguranței create de educația precară și de lipsa culturii generale, oamenii confundă țara, statul și patria, considerându‑le sinonime. Cuvântul românesc „țară” provine din latinescul terra și trimite la pământ, la sol,


Geneza națională și credința creștină

Am văzut, cu tristețe, în ultima vreme, că asocierea României și a națiunii române cu credința creștină îi irită pe mulți contemporani, îi supără pe cei „deștepți” ori pe cei care se cred mai „deștepți” decât alții. Am pus cuvântul


„Unificarea” Istoriei cu Geografia, a Tinutului Secuiesc cu… (despe o programă școlară gândită fără nicio pricepere)

Reflecțiile de față au fost îmboldite de apariția metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2021-2022. În urma lecturii laboriosului document, rămâi – mai ales dacă ești om de școală – cel puțin cu


Gând trist într-o zi de bucurie

Odinioară, în perioada formării statelor unitare moderne, simbolurile naționale stârneau entuziasmul oamenilor, erau afișate peste tot, erau popularizate și prețuite în interior, mai ales că unii din afară le contestau. Imnurile, drapelele, stemele, zilele de sărbătoare a patriilor încununau o


„Blaga, între legionari și comuniști”…

Acesta este titlul unei noi cărți a Martei Petreu, apărute la Polirom în 2021. Am avut privilegiul s-o citesc pe nerăsuflate în manuscris, s-o receptez pe-îndelete, să uit o clipă de ea și s-o reiau apoi în formă tipărită. Vă


Distrugerea memoriei colective

În general, societățile care au dărâmat statui, au ars cărți ori au creat indexuri ale operelor interzise au avut în frunte regimuri totalitare sau au cunoscut crize cronicizate. Firește, au existat și cazuri când, după eliberarea de dictatură sau de