Etnocentrismul economic-civic românesc (3)

În continuare, reproduc, cu unele modificări, caracteristicile unui Om  Adevărat (Om bun). Acesta:

1. Contribuie la decolonizarea financiară, politică, economică a ţării.
2. Contribuie la opunerea de rezistenţă în faţa efectelor negative ale globalizării.
3. Dacă are tangenţă la producţia mărfurilor, contribuie la producţia mărfurilor de calitate înaltă.
4. Contribuie la prestarea serviciilor la nivel occidental.
5. Însuşeşte şi promovează activităţi profesionale moderne, îşi sporeşte măiestria profesională.
6. Contribuie la menţinerea proprietăţii asupra pământului şi a principalelor întreprinderi economice strategice în mainile statului şi a ale băştinaşilor.
7. Contribuie la prevenirea şi combaterea escroceriilor şi tâlhăriilor în dauna avutului public şi personal.
8. Nu este tâlhar, mafiot, escroc, extorcător de mită, traficant de droguri, traficant de persoane, proxenet, violator, narcoman, ucigaş. Nu depune mărturii strâmbe.

9. Dacă e om de afaceri, încheie contracte favorabile nu numai sie, dar şi ţării noastre; nu aduce în ţară, nu produce, nu realizează mărfuri proaste ori dăunătoare sănătăţii consumatorului.
10. Este corect în relaţii, nu înşeală partenerul de afaceri, nu amăgeşte la cântar.
11. E parolist, se ţine de cuvânt şi îşi onorează obligaţiile.
12. Contribuie la ocrotirea mediului ambiant ( nu defrişează în nebunie pădurile, nu aruncă mortăciuni şi gunoaie în râuri, reglează motorul maşinii etc.).
13. Contribuie la lărgirea suprafeţei împădurite măcar cu 4-5 copaci (în Moldova de Est sunt doar cinci la sută de suprafeţe silvice; pentru instalarea echilibrului ecologic e nevoie de 25-30 la sută).
14. Se debarasează de deficienţele psihice induse de cotropitori – de bădărănie, desconsiderarea personalităţii, de ignorarea principiilor de drept, samavolnicia şi anarhismul, pasiunea pentru beţii crunte, pasiunea pentru înjurăturile murdare.
15. Se debarasează complet de carenţele „natale” – invidia, neunirea, trufia, înfumurarea, mofturile, pasiunea de a comanda şi liderismul, slaba perseverenţă în apărarea intereselor şi scopurilor naţionale.
16. Vorbeşte bine româneşte, acumulând înţelepciune.
17. Cunoaşte bine istoria şi cultura românilor, nu mai slab, decât îşi cunosc istoria şi cultura armenii.
18. În relaţiile sociale, inclusiv cu persoanele de altă etnie, dă dovadă de demnitate (nu de înfumurare), de bunăvoinţă, dacă interlocutorul o merită (nu de umilinţă, nu de slugărnicie), de cultură.
19. Nu admite înjosirea românilor şi a culturii româneşti – nici de către străini, nici de către românii inconştienţi.
20. În măsura posibilităţilor, face binefaceri şi acordă altora ajutor moral, material, financiar, organizatoric.
21. Recunoaşte valoarea performantă şi susţine cum poate persoanele talentate.
22. Este politicos, respectuos cu femeile şi cu oamenii mai în vârstă decât el.
23. Nu umileşte subalternii, colegii, clienţii.
24. Îşi stimează şi îşi ajută părinţii.
25. Îşi îngrijeşte cum trebuie copiii, cel puţin până la majorat, îi educă în spiritul noţiunii de Om bun, Om adevărat. Însuşeşte procedeele elementare corecte de educaţie familială.
26. Nu umileşte, nu maltratează, nu îngrozeşte membrii familiei.
27. Participă la manifestările vieţii culturale ale românilor.
28. Păstrează tradiţiile naţionale sănătoase şi valorile naţionale româneşti, având la bază Hărnicia, Înţelepciunea, Generozitatea, Modestia.
29. Este la curent cu realizările importanre din cultura, ştiinţa şi tehnica de peste hoare.
30. Îşi sporeşte, pe parcursul vieţii, cultura generală, inclusiv cultura politică necesară ameliorării evoluţiei ţării.
31. Participă la alegeri, are grijă de combaterea fraudării alegerilor, încearcă să desluşească persoanele cele mai bune, mai cinstite, mai competente, mai patriote.
32. Are cultul ordinii: în casă, pe palier, în curte, la locul de lucru totul este îngrijit, în ordine gospodărească.
33. Are cultul curăţeniei.
34. Are cultul frumosului nealterat de lux: lucrează frumos, se odihneşte frumos, îşi aranjează frumos casa şi curtea, se îmbracă frumos (nu luxos!), vorbeşte şi se poartă frumos.
35. Cunoaşte şi respectă riguros regulile igienei corpului, locuinţei, a păstrării, prelucrării şi consumului produselor alimentare.
36. Nu consumă sau consumă moderat alcool (adică după vârsta de 20 de ani, câte jumătate de litru de vin sec în zi, o dată pe săptămână). Astfel că nu apar consecinţele negative ale consumului de alcool asupra stării materiale şi a climatului psihologic din familie, nu au loc tulburări comportamentale (scandaluri, violenţe verbale, bătăi, furturi, crime), nu are loc pierderea locului de muncă, a stimei celor din jur, nu are loc alterarea sănătăţii (hepatite şi ciroze hepatice alcoolice, traumatisme de tot felul survenite în ebrietate.
37. Îşi apără patria şi libertatea naţională, iar la serviciu promovează linia neclintită de apărare a intereselor naţionale. Promovează etnocentrismul economic.
38. Prin atitudine, comportament şi fapte contribuie la unitatea naţională.
39. Pune interesele naţionale mai presus de cele de partid şi îngust egoiste.
40. Lucrează eficient în echipă: este cooperant, responsabil, disciplinat, lucrează calitativ fără nicio cârpăceală, lucrul încredinţat (sau autoasumat) îl duce până la bun sfârşit.

Conform unor estimări, evoluţia unei ţări se află în mâinile a 300 de persoane. Dacă în Ţările Române, după Răsturnările din 1989-1993, luau puterea 300 de Oameni adevăraţi, situaţia noastră astăzi era cu totul alta! În locul înviorării sprintene, cu care intrau vizitatorii biroului  redactorului „Accentelor”, se instala amărăciunea după lectura materialui afişat, care se termina cu îndemnul meu: „Poţi să verifici, dragă cititorule, dacă eşti Om suficient de bun. Pentru fice caz de corespundere etalonului etico-social, acordă-ţi un punct. Dacă, fiind om de afaceri, ai acumulat 40 de puncte, nefiind om de afaceri ai acumulat 36 de puncte, eşti un Om bun, demn de stima deplină şi ai tot temeiul pentru o justificată mândrie de sine!”. Lemne pe focul nemulţumirii de sine a cititorilor materialului  punea şi citatul din Biblie, utilizat ca motto: „Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat pe foc” (Luca, 3, 9)… Lumea se tot schimbă, împrejurările devin tot mai inumane şi mai rele. Decalogul lui Moise nu mai face faţă.

Iată, acest de patru ori Decalog, pe care l-am prezentat (un fel de Quadragintalog), include şi principalele porunci din Biblie, şi cele patru valori bazale  din cultura populară românească (Hărnicia, Înţelepciunea, Generozitatea, Modestia), şi dotările psihologice necesare rezistenţei eficiente la provocările secolului. Componentele noţiunii apreciative „domn” nu sunt suficiente. Trebuie să păşim de la domn la Omul adevărat. Deosebirea calitativă dintre „domn” şi „Om” este semnalată în cultura populară românenească: „A fi domn e o întâmplare,/ A fi Om e lucru mare!”. Formarea personalităţii de Om adevărat trebuie să devină scopul principal al educaţiei.

Credinţa în cadrul etnocentrismului economic-civic

Deoarece credinţa continuă să fie una din matriţele-forţe formatoare de popor, ea rămâne în componenţa apărării poporului de duşmanii externi şi interni. Prezint o selecţie din prevederile biblice indicate etnocentrismului civic românesc. „Căci noi nu avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotreva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii cari sunt în locurile cereşti” (Pavel, Efeseni 6 : 12). „Nu vă înspăimântaţi şi nu vă fie frică de ei…” (Deuteronom 1: 29).

Speranţa lui Moise de a vedea debarasat de stricare poporul condus de el, după ieşirea din Egipt,  nu s-a împlinit. Zadarnice au fost suferinţele celor 40 de ani de rotire prin pustiu. Poporul, ajuns pe Pământul Făgăduinţei,  imediat „s-a stricat” – a început să se închine banului, „viţelului de aur”. Evident, cele mai stricate erau persoanele mai bogate. „ Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu” (Luca 17: 25). Prin gura proorocilor şi a apostolilor lui Hristos au fost emise dispoziţii dumnezeieşti contra stricării poporului. Lumea trebuia să se teamă de Dumnezeu – „să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele, ca să fie fericiţi pe vecie, ei şi copiii lor!” (Deuteronom 6: 29). A păzi poruncile însemnă să le ţii minte şi să le îndeplineşti, să le transmiţi copiilor. Să nu-ţi spurci ţara. Spurcarea ţării se  face prin faptele locuitorilor conduşi de desfrâul lor şi al căpeteniilor. „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta […] ca să ai zile multe şi să fii fericit în ţara care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău!” (Deuteronom 5: 16). – „… este cea dintâi poruncă…” (Efeseni 6 : 2). „Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său şi pe mama sa!” (Deuteronom 27: 16). „Să nu asasinezi!” (Deuteronom 5: 17). „Să nu furi!” (Deuteronom 5: 19).  Remarcăm că marea proprietate personală este furt.!„ […] păziţi-vă de orice lăcomie de bani […] „(Luca 12: 15). „Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor” (1 Timotei 6: 10). „Să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, să nu pofteşti casa aproapelui tău, nici ogorul […], nici un alt lucru care este al aproapelui tău” (Deuteronom 5: 21). „Să nu mărturiseşti strâmb împotriva fratelui tău” (Deuteronom 5: 21). „Să nu preacurveşti!” (Deuteronom 5:17). „[..] să judecaţi după dreptate […]” (Deuteronom 1: 16). Fiecare din copii „ […] să se ţină lipit de moştenirea seminţiei părinţilor lui”  (Numeri 1: 16). „Fiţi dară milostivi […] „(Luca 6,: 36). „Depărtează de tine neadevărul şi cuvântul mincinos” (Proverbe 30: 8). „Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vor veni la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinlăuntru sunt nişte lupi răpitori!” ( Matei 7: 15).

Unica şansă de supravieţuire – ETNOCENTRISMUL

Valorile, care unesc oamenii în popor, pot fi considerate forţe creatoare de popor. Acestea sunt limba, credinţa, familia heterosexuală,  moralitatea, economia, şcoala, armata, ştiinţele, artele şi stereotipurile comportamentale adecvate. Poporul rămâne popor, păstrând vestigiile trecutului. Poporul există în această lume ca sistem funcţional de creare a bunurilor materiale şi culturale numai dacă ştie şi e în stare să-şi apere forţele creatoare de sine. Acest fapt este cunoscut de specialiştii expansiunii imperiale din Răsărit şi Apus. Distrugerea psihologică şi organizaţională de către inamici a nucleului cultural al unui popor transformă acest popor înntr-o sumă de indivizi, care nu-şi pot apăra bunurile şi bogăţiile pământului unde locuiesc. „Elita” – minoritatea dominantă se dă de partea inamicilor, devenind şi ea vrăjmaşă poporului. Despre intenţia de a substitui valorile popoarelor sovietice cu prostii şi valori false (ca primă măsură în Războiul psihologic) cunoaştem din declaraţia americanului A.Dulles, după terminarea celui De Al Doilea Război Mondial. Campania neîntreruptă a programului de substituire cu valori false şi prostii a valorilor popoarelor din Europa Centrală şi de Est continuă. În conformitate cu aceste prostii, economia Ţărilor Române a fost dezindustrializată.

Demolarea matriţelor forţelor creatoare de popor înseamnă demontarea  poporului. Duşmanii existenţiali ai românilor  ne demonteză nucleul culturii naţionale, valorile bazale. Suntem martorii atacurilor acestor inamici asupra şcolii, credinţei , familiei normale, sănătăţii morale-comportamentale. După 24 de ani de război cu scop de nimicire a nucleului culturii româneşti, constatăm că matriţa conceptuală a poporului român, deşi considerabil de mutilată, a supravieţuit. Noi trebuie să conştientizăm cât mai repede posibil cum să rezistăm în faţa noii campanii de distrugere culturală. Avem nevoie de arme corespunzătoare de apărare, de abilităţi în aplicare.

Ce putem face? 1. Schimbarea cât mai frecventă a politicienilor – să nu reuşească personal să ducă la finalul distructiv angajamentele asumate faţă de inamicii existenţiali de peste hotare. 2. Să fie introdus votul uninominal (nu pe liste de partid!), pentru  ca poporul elector să aibă posibilitatea revocării  deputaţilor care au votat decizii dăunătoare poporului. 3. Nesupunerea civică – pentru înlăturarea guvernului, care realizează măsuri de demolare a matriţelor creatoare de popor. 4. Asigurarea libertăţii  de exprimare nestingherită în întruniri şi mass-media. 5. Echitatea socială. 6. Promovarea etnocentrismului în şcolă şi în societate.

Etnocentrismul are aspecte economice-organizaţionale, politice şi educaţionale. Esenţa etnocentrismului constă în asigurarea protecţiei tuturor matriţelor-forţe creatoare de popor, satisfacerea trebuinţelor materiale-culturale fireşti (nu exagerate!) ale întregului popor, asigurarea protecţiei de colonizare, de mafia locală şi de peste hotare. Două procese principale din spaţiul ortodox: ex-socialist: 1.transformarea  acestui spaţiu în curte din spate (periferie colonială) a companiilor şi mafiilor apusene; 2. prădarea multilaterală a ţărilor de aici. Metoda descrisă, în premieră, a fost aplicată statelor latino-americane de către vecinul lor nordic, conform Doctrinei Monroe (1823). Această doctrină poartă numele autorului – a  celui de al cincilea preşedinte al imperiului din nordul continentului. Doctrina conţine, pe lângă altele, teza despre sporirea puterii imperiului prin alipirea de  teritorii noi. Dezastrele, în primul rând economice, din Europa ortodoxă sunt consecinţele aplicării de către vestici a tezei respective  din Doctrina Monroe. De fapt, vest-europenii cunosc practica parazitării altor ţări şi popoare de mai multă vreme, de când transformase în colonii ţările Asiei, Africii, Americii Latine.

îÎn prezent, prădarea şi asuprirea colonială de tip  clasic colonial s-a modernizat. E neocolonială. Esenţa rămânând aceeaşi.

Există trei modalităţi extrem de eficiente de prădare a popoarelor din afara Apusului: 1.acordarea ţărilor prădate  a împrumuturilor înrobitoare, cu dobânzi foarte mari, pe care ţara prădată nu le poate rambursa („ capcana împrumuturilor”). A doua modalitate: băncile statelor imperialiste şi filialele lor din  colonii /ţările dependente scot  în metropole capitalul obţinut în ţările jefuite. De reţinit: două treimi din capitalul băncilor de pe teritoriul  Ţărilor Române aparţine străinilor! Împrumuturile oferite de băncile din Moldova de Est au dobânzi  la rambursare („procente”) de 4-6 ori mai mari, decât în Occident! A treia modalitate de jefuire de către „democraţii” apuseni: schimbul neechivalent de mărfuri. Mărfurile exportate din colonii şi ţările dependente sunt (în sumă) mai ieftine, decât cele importate din metropolele Apusului. Subestimarea mărfurilor din colonii şi supraestimarea mărfurilor din metropole. Pentru eliminarea de pe piaţă a producătorilor agricoli  din colonii/ţări dependente, exportatorii străini aduc produse agricole mai ieftine datorită subvenţionării de către  statele lor. Care ar trebui să fie autoapărarea popoarelor, asupra cărora s-au năpustit jefuitorii vestici şi localnici?

S-a arătat eficientă reţeta doctorului Sun Yat Sen, primului preşedinte al Chinei: SOCIALISM, NAŢIONALISM, BUNĂSTAREA POPORULUI. La începutul anilor 20 ai secolului XX, eminentul om de stat chinez a scris o serie de materiale pe tema naţionalismului luminat de apărare de colonialisme. Concepţia lui Sun Yat Sen despre socialism fusese criticată de către politicienii sovietici. Cine a avut dreptate? Acum, unde e China  şi unde-s sovieticii? Pe lângă reţeta lui Sun Yat Sen, asociem alte două reţete: 1.realizarea unui complex de măsuri, care ar permite eliminrea oportună din politica Ţărilor Române a politicienilor-vânzători de ţară, instrumente docile ale mafiilor, lojelor, imperialismelor apusene.

Asocierea organizatională şi solidaritatea cu celelalte popoare jefuite

Cât priveşte etnocentrismul românesc, el trebuie promovat nu în varianta bazată pe ideea comunităţii de sânge, ci în varianta civică, democratică şi revoluţionară. De ce revoluţionară? Nu  „portocalie”, ferit-a sfântul! Veritabil revoluţionare sunt acele schimbări economice şi sociale care   schimbă radical esenţa orânduirii. Începutul evoluţiei favorabile  poporului nostru este posibil de declanşat  doar prin schimbări radicale. Sub aspect educaţional, etnocentrismul democratic-revoluţionar românesc ar trebui să includă următoarele compartimente: 1. Arătarea primejdiilor la adresa poporului român: 2. Cultura politică a etnocentrismului românesc; 3. Manifestările economice ale etnocentrismului; 4. Profilul moral-psihologic al Omului adevărat, recomandat ca model educaţional; 5. Obiectul de studiu „Protecţia de  manipulaţiile psiho-informaţionale”. Toate aceste compartimente să fie incluse în Manualul bunului român. Denumirea e preluată de la istoricul, democratul patriot şi revoluţionarul român Nicolae  Bălcescu.

-sfârșit-