Anul acesta, Ziua Națională a României a căzut în prima zi de lucru a proaspătului (na!, că era să zic ultimului) general de armată al armatei române și șef al S.M.Ap. imberbul Gheorghiță Vlad, ceea ce este o performanță, e adevărat nu pentru țară, nu pentru armată, ci pentru el personal. După primele declarații date după investire, declarații care vor să arate lumii cazone dinăuntrul și din afara granițelor, că gata s-a dat milităria jos din pod, ai crede că proapătul absolvent al școlii de înstelați de la Cotroceni e pus pe fapte mari. Parcă niciunul nu s-a suit pe cal așa de vijelios, până și Ducipal ar fi căzut sub greutatea vorbelor proaspătului înșeuat dar, un bob zăbavă, îmi permit să îl citez pe Luceafăr, „cum veniră, se făcură toți, o apă și-un pământ”. Nu vreau să cobesc, nu vreau să îi iau locul lui Toma Necredinciosu’, dar promisiunile astea în an pre-electoral îmi trezesc amintiri sterpe.
În prima sa luare de cuvânt ca șef militar al armatei, domnul general Vlad Gheorghiță a ținut să îi asigure pe cei care l-au cocoțat pe funcția pe care o are, că va continua politica dusă de predecesorii săi, axându-se pe „triada naţională de securitate, apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică, la Uniunea Europeană, precum şi Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii”. Cu asta au fost spulberate temerile celor menționați, că s-ar pune capăt dezmățului financiar și operativ, destructurării armatei și s-ar înceta statutul de vasal al armatei României față de interesele strategice și tactice ale „Triadei” (măi, oare unde am mai auzit eu cuvântul ăsta, că nu mai țin minte, parcă în filmele lui Jackie Chan. O fi vorba tot de afaceri cu armament și doroguri?) și ar înceta procesul de „modernizare” a armatei române cu tehnică second hand expirată, inutilă și ineficientă. Stați liniștți tovarăși, această politică va continua.
În cuvântul său domnul mai spune: „Trebuie să accelerăm procesul de eliminare a diferenţelor de tratament dintre categoriile de personal şi să întărim demnitatea statutului de cadru militar în societatea românească”. Alooo, domnul general, pe ce lume trăiți, în ce sfere plutiți? Ce să continuați domnule, ce proces de eliminare a inechităților? Păi acest proces nu a început și nu va începe niciodată, pentru că asta ar însemna să renunțați la stelele pe care le-ați primit una după alta și dvs și alți „protejați” și să reformați întregul sistem de apărarte.
Vorbim așa ca să dăm bine pe sticlă. Eu știu ce veți continua: veți continua să promovați ghioceii și să acordați stele unora de tipul „triadei” spirojita ca să folosesc un termen care vă place, adică a celor care au făcut din viața pensionarilor militari un calvar. Că tot vorbim de pensionari, de rezerviști, sper ca noul șef al SMAp să nu facă precum predecesorul său care nu s-a întâlnit în patru ani măcar odată cu reprezentanți ai asociațiilor militarilor dar mai ales, sper să își arunce ochii pe caricatura și bătaia de joc de „Statut al cadrelor militare” aflat încă în proiect prin sertarele proaspeților generali avansați (că tot a vorbit despre statutul militarilor) din D.G.M.R.U. și D.R.C.V.P., să anuleze porcăria pe care vor să o promoveze înstelații, și să pună de un statut de care să fie mândru și Napoleon. Că tot amintii de Napoleon, el parcă spunea că „Țara care nu e în stare să-și hrănească armata proprie va hrăni armata altuia!”. Ce pot să spun, e târziu pentru domnul general să aibă grijă să nu hrănească armata altuia, pentru că deja hrănim armatele altora, inclusiv pe cea a vecinului care ne batjocorește conaționalii la el în țară, dar măcar să se îngrijească să hrănească și armata României la același nivel. Vorbeam de hrană, că de echipare, cred că am ajuns să îi echipăm pe ai noștri cum sunt echipați și austriecii. Mă refer la bocancii făcuți de „Clujeana” de care se plâng bieții austrieci că nu sunt la fel de rezistenți ca stejarii pe care i-au luat de la noi. Pretențioși austriecii ăștia. Păi în aceiași bocanci, făcuți de aceeași fabrică, militarii români au bătut Irakul și Afganistanul și nu a zis unu nimic. Oare de ce?
Vorbind de alte armate, pe vremuri cercetașii învățau ca pe tatăl nostru „armate străine”. Astăzi dacă vrei să afli câte armate străine staționează pe teritoriul României și câte perechi de bocanci se aliniază seara pe holurile companiilor, nu poți e S.S.I.D. Numai astăzi la Craiova defilară militari din trei armate și nu sunt toate câte hrănește România de azi. Din toate armatele astea, cea mai prost hrănită este a României. Să spună domnul general Vlad dacă știe de ce și mai ales dacă va continua în acest fel opera predecesorilor.
Mai zicea tot ăla mic și repezit – pe vremea când stelele se puneau pe umerii militarilor pe câmpul de luptă nu prin saloane și la zile festive -, că cică în ranița oricărui soldat se găsește bastonul de mareșal. Poate așa era în Franța, pe vremea lui, dar lucrurile au evoluat. Astăzi, la noi, bastoanele și stelele se găsesc în sediile de partid.
Acum două luni domnul general Gheorghiță Vlad, ne anunța că a desfăşurat 600 de militari în nordul Dobrogei, alături de radare mobile, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost activate pentru a apăra nordul Dobrogei de agresiunea rusă. Până atunci, până nu a aflat presa cum e cu dronele, nu s-a mișcat un deget. Cum a aflat lumea, cum s-a trecut la declarații de s-a speriat Putin și sughiță și acuma. Sunt multe de spus proaspătului șef al S.M.Ap. dar și întrebări de pus, unele legate de viitorul armatei, altele de declarațiile de avere, dar mai e timp, pentru toate. Să îl lăsăm să respire și apoi vedem ce și cum.
Să nu uităm că totuși că a fost 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Nu știu cum fu sărbătorită prin alte părți, prin alte orașe sau zone ale țării. Eu fusei la mine în urbe, Cetatea Banilor. Domnul în milostivirea Sa ne dete o zi mai blândă, nu ca zilele trecute, așa că se strânseră oltenii pă centru dă nu mai aveai pă un’ să arunci un ac. Să călcară în picere și alta nu…
Deci, la Craiova, de 1 De cembrie 2023, nu fu… nu fuge… nu fu ger, fuuu, fus… fu soare, fuuu… fură… fură ghirlande, fu brrr… brăduleț, fu frumos tare ce s-o mai lungim. Vreme bună, lume luminată, un pic de soare, grătare și mititei pă „Unirii” vin fiert, ieșiră oltenii la sărbătoare primeniți, care cu cocarde, care cu stegulețe, care cu șaluri și eșarfe tricolore. Ciudat, altă dată, când să dădea drumul la câini și trecea lumea la joc, se cânta Hora Unirii, căci totuși sărbătoream Unirea nu? Acu nu, începură cu muzică populară. Da ce, se cântă Hora Unirii numa la 24 Ianuarie, acuma nu tot unire e? Asta nu îmi plăcu. Și nu îmi mai plăcu, că asociațiile militarilor nu depuseră coroane. Nu or mai fi avut bani nici alea dă utilitate publică, sau boicotară Unirea? Poate le place mai dezbinați. Măcar una pentru toate să fi depus, să fi pus mână de la mână măcar dă o jerbă. Tare urât dacă așa fu programat, tare curios dacă e doar o scăpare. Chiar niciuna, nu putură să depună, că sunt atâtea asociații, de calci pe ele când se dau bilete de tratament sau cocorații. Rușinicăăăăă, mai ales că văzui maxim 10 pensionari militari printre spectatori.
Asta fu, la Ziua Națională, lume multă, oameni puțini! În rest, om vedea…
Lasă un răspuns