Prin programe de repopulare și conservare a arealelor natural necesare, după o absență de zeci de ani din zonele de deal și câmpie, cerbul lopătar, unul dintre cele mai frumoase animale din România, a apărut în mai multe păduri din țară. Re-popularea acestei specii este un proiect al Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, menit să aducă cerbi lopătari acolo unde au dispărut din cauza dezvoltărilor urbane, a defrișărilor sau a braconierilor. Astfel în pădurile din județul Iași, cerbul lopătar, cu coarnele sale impunătoare, nu a mai fost văzut de aproape o sută de ani. Anul trecut, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din județ a cumpărat 25 de exemplare din rezervații de la noi din țară și din Polonia. După un an în care s-au adaptat, au fost eliberate în sălbăticie. Între timp, au făcut și pui, așa că în natură ajung 51 de cerbi lopătari. „Am amenajat țarcul ăsta de aclimatizare și deja avem 15 pui făcuți în țarc”, a transmis Marian Sebastian Florea, director AJVPS Iași. „Perioadele celor două războaie mondiale au generat un colaps demografic, extinderea agriculturii intensive, pierderea pădurilor de foioase au eliminat specia aceasta”, a precizat Mircea Lazăr, profesor Universitatea de Științele Vieții Iași. Dispariția cerbului lopătar, una dintre cele mai frumoase specii de erbivore din pădurile noastre, este pusă de specialiști pe seama schimbărilor climatice, a distrugerii habitatului, în urma urbanizării, dar și a vânătorii excesive sau braconajului. Acțiuni de repopulare au fost și în alte județe. În Botoșani, de exemplu, în urmă cu 14 ani, s-au eliberat în păduri 60 de exemplare, iar acum sunt 200.
Cerbul lopătar (Dama dama) este un mamifer ierbivor din familia Cervidae, subordinul rumegătoarelor, orfinul Artiodactyla (paricopitatele), originar din ținuturile mediteraneene. Mai trăiește sălbatic în Grecia și semidomestic în cele mai multe țări din Europa. Cerbul lopătar face parte din genul Dama, nu din genul Cervus, care include cerbul comun (Cervus elaphus) și cerbul Sika (Cervus nippon). Diferențele principale dintre aceste genuri constau în faptul că cerbii din genul Dama produc coarne „lățite”, sunt lipsiți de părul lung de pe gât în perioada boncănitului și nu prezintă canini în maxilarul superior. Lungimea corpului este de 1,30-1,60 m, coada de 16–18 cm, greutatea până la 120 kg (masculul) și până la 65 kg (femela). Culoarea blănii este brun-roșcată, cu pete albe pe spinare, în timpul verii, în timp ce iarna culoarea blănii pe spinare este brun-aurie. Pe burtă și pe partea internă a picioarelor blana este albă. Trăiește 15-18 ani în libertate și 20-25 în captivitate. Coarnele apar numai la mascul. Ele încep să se lățească în forma unei lopeți de la mijlocul ramurii către vârf, fapt care a dus la denumirea de lopătar. Coarnele ajung la dezvoltarea maximă la vârsta de 10-12 ani. Coarnele, care cad în lunile martie-aprilie, se dezvoltă din nou până la sfârșitul lunii august. Se împerechează în luna octombrie. Perioada de gestație durează șapte luni. Fiecare ciută fată unu-doi viței în luna iunie a nului următor și rămân împreună cu mama lor timp de un an.
Cerbul lopătar este bine reprezentat numeric în zona de vest și sud vest a României, dar s-au efectuat repopulări în alte 27 de județe. Perioada de vânătoare legală este în perioada 1 septembrie – 15 decembrie pentru masculi și 1 septembrie – 15 februarie pentru femele cu tineret. În fondul de vânătoare de la Socodor, județul Arad sunt peste 1.000 de cerbi, fiind cea mai mare rezervație de cerbi lopătari în libertate din Europa. În această pădure a vânat și Nicolae Ceaușescu. Pe teritoriul comunei Comuna Luncoiu de Jos, Hunedoara din județul Hunedoara se află Rezervația cinegetică Valea Lungă. Între 1933 și 1935 a fost colonizată cu cerb comun și cerb lopătar. Astăzi rezervația, care se întinde pe o suprafață de peste 600 de hectare și numără 45 de cerbi. Potrivit Ministerului Mediului, acum avem aproape 8.000 de exemplare de cerbi lopătar, semn că măsurile de conservare încep să dea rezultate. Dacă putem admira aceste frumuseți ale codrilor noștri în continuare, acest lucru se datorează și datorită programelor de repopulare a acestor specii și conservare a mediului natural. Așa am salvat castorii, zimbrii, caprele negre și sper că programele acestea vor acoperi și salvarea altor specii cum ar fi vulturii și dropiile. Până atunci să ne bucurăm de apariția în poienile codrilor pline cu soare și iarbă verde, a acestor frumoși cerbi lopătari. (G.V.G.)
