O expoziţie inedită intitulată „Splendoarea Aurului Elenistic: Conducătorul din Sakar”, este deschisă la Muzeul Naţional de Arheologie din Sofia. Astfel mai multe piese de aur elenistic, descoperite în regiunea Sakar din sud-estul Bulgariei, sunt expuse la Muzeul Național de Arheologie din Sofia. Ministrul adjunct al culturii Todor Ciobanov a declarat la vernisaj că piesele expuse reprezintă „capodopere ale artei antice” şi a susţinut că Sakar, o regiune din sud-estul Bulgariei, se află în lumina reflectoarelor după ce a fost ignorată timp îndelungat. Printre piese se află un pumnal din fier încrustat cu aur, o brăţară unică din aur cu figurine turnate şi bătută cu pietre semipreţioase, un colier din aur, un inel din aur, o cunună din frunze de aur (specifică simbolisticii prin care viețile erau reprezentate prin frunze; a se vedea și coroana lui Săuță (Seutes), dar și alte tezaure geto-daco-trace), o amuletă de aur cu imaginea unui șarpe, piese de armură aurite şi ornamente din aur de la harnaşamentele unor cai, ceea ce reprezintă doar o parte din atracţiile expoziţiei.
Organizată de Institutul Naţional de Arheologie din cadrul Academiei de Ştiinţe din Bulgaria (NAIM-BAS) şi de municipalitatea Topolovgrad, expoziţia prezintă unele dintre cele mai impresionante descoperiri arheologice realizate în Bulgaria în ultimii ani. Directorul NAIM-BAS, Dr. Hristo Popov, a susţinut că „Tezaurul de la Topolovgrad” – așa cum a fost numit – va rămâne la Muzeul Naţional timp de două luni, după care va fi readus la „la locul său” la Muzeul Municipal Topolovgrad. Dr Popov a dedicat expoziţia arheologului Stanislav Iliev de la Muzeul Regional de Istorie din Haskovo, care a murit în 2023.
Preşedintele Academiei de ştiinţe din Bulgaria, Evelina Slavceva, a declarat că exponatele din cadrul expoziţiei „Splendoarea Aurului Elenistic” îl impresionează pe vizitator prin perfecţiunea lor. Todor Ciobanov a declarat că se aşteaptă să audă despre mai multe descoperiri valoroase realizate în această parte a Bulgariei. El i-a asigurat pe participanţii la eveniment că ministerul va continua să-i susţină pe arheologii şi restauratorii bulgari în demersul lor de descoperire și valorizare a trecutului. Primarul din Topolovgrad, Bojin Bojinov a precizat că au fost realizate mai multe descoperiri arheologice în regiune în acest an. „Vom fi bucuroşi şi onoraţi să vă prezentăm lucruri chiar şi mai interesante, cum nu s-au mai văzut prin aceste locuri” a spus el.
Obiectele acum expuse au fost descoperite în cadrul unei expediţii arheologice în satul căpitanului de haiduci Petko Voivoda, lângă Topolovgrad. Conducătoarea expediţiei, Daniela Agre a declarat că aceste comori arheologice au fost excavate dintr-un ţinut care este considerat a fi uitat de Dumnezeu. Este posibil ca tezaurul să fi aparținut acestui „Conducător din Sakar”. Demn de semnalat este coroana din frunze de aur (ca simbolistică), dar și imaginea șarpelui pe o aplică de aur ce poate însemna cunoaștere, dar și renaștere. În tezaurul de statui de marmură descoperite în vechiul Tomis (Constanța de astăzi) se află sculptura Șarpelui Glycoon. Aceasta a fost descoperită întâmplător pe 1 aprilie 1962, în timpul lucrărilor pentru fundația unui bloc din apropierea Basilicii Mari, în partea de vest a anticului Tomis. Șarpele Glykon se distinge nu doar prin valoarea artistică, ci și prin originalitatea iconografică. Această divinitate asiatică, creată de falsul profet Alexandros din Abonoteicos și venerată încă din timpul împăratului Antoninus Pius, era considerată un nou Asclepios. Statuia reprezintă un șarpe încolăcit cu cap de oaie, urechi și plete umane, iar coada se termină cu un smoc de păr asemănător cozii de leu. Pe coiful getic princiar de aur „cu ochi” de la Băiceni – Cucuteni se află un șarpe încolăcit sub scaunul conducătorului ce efectuează libațiunea sacră, ca semn a științei acestuia (naga). Faptul că șarpele își schimbă periodic pielea, îi conferea o doză de imortalitate, el „trecând” prin mai multe corpuri, așa cum se întâmplă și cu omul ce crede în nemurire. (G.V.G.)
