Descoperiri arheologice din perioada preistorică în Prahova

Câteva milenii de cultură au fost scoase la lumină anual de către arheologii, antropologii, biologii și restauratorii prahoveni care au creionat un cadru în care preistoria – până acum ascunsă în mare parte – începe să își ocupe locul real într-un tablou plin de culoare și dinamism. Reprezentanții Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova și-au propus să ofere publicului interesat un eșantion din ceea ce înseamnă preistoria locală, dar și imaginea unei activități intense de cercetare arheologică a unui segment cronologic mai puțin accesibil. Demn de știut, fără să aibă o amplă tradiție, instituția muzeală prahoveană a derulat în ultimii 15 o activitate complexă de așezare între prioritățile cercetării a unei istorii aflată dincolo de sursele scrise așa cum le cunoaștem. Câteva milenii de cultură scose la lumină anual de arheologi, antropologi, biologi, restauratori au creionat un cadru în care preistoria începe să își ocupe locul real într-un tablou plin de culoare și dinamism. Situri cercetate intens precum cele de la Mălăieștii de Jos, Câmpina, Ariceștii-Rahtivani, Seciu au intrat deja în circuitul științific și muzeal, local, dar și internațional. Recent au fost realizate cercetări în situri arheologice preistorice aflate pe raza localităților Urlați și Șoimești, ambele în județul Prahova. De asemenea, au fost abordate numeroase movile (tumuli) funerare de la începutul epocii bronzului aflate în Ploiești sau în localități apropiate precum Ariceștii-Rahtivani, Păulești, Blejoi, Strejnicu, Târgșoru Nou, Târgșoru Vechi, Nedelea. Astfel, descoperirile au îmbogățit patrimoniul instituției prahovene cu valori inestimabile, vechimea și autenticitatea acestora făcând din muzeul din Ploiești un important reper în arheologia românească.

La Urlați – cercetările derulate între anii 2013 – 2019 au dus la descoperirea unui sit eneolitic, cultura Gumelnița, ce suprapune o așezare neolitică, cultura Starčevo-Criș. Au fost cercetate locuințe, descoperite ceramică, unelte din silex, piatră, os, reprezentări antropomorfe și zoomorfe din lut. Alături de ceramica foarte bogată se remarcă prezența excesivă a silexului sub formă de unelte finite, dar și a materiei prime. Aceste descoperiri sugerează prezența unor ateliere de prelucrat acest tip de material ce are cel mai probabil o origine sud-dunăreană. O parte din piesele descoperite în acest sit se află deja într-o expoziție permanentă amenajată într-un spațiu muzeal din localitatea Urlați, ceea ce a permis accesul publicului în timp real la această cercetare. La Șoimești – aflat pe o culme de deal ce domină Câmpia Munteniei, situl cercetat între anii 2014-2019 se găsește la confluența unor lumi diferite, cea de dincolo de Carpați, cea nord-dunăreană și cea est-carpatică. În sit sunt suprapuse trei așezări ce au funcționat succesiv. Cea mai veche a sfârșit în urma unui incendiu ce a distrus locuințele construite din lut și lemn. Oamenii au locuit aici în prima jumătate a mileniului IV î.Hr. (acum 6.000 de ani), materialele arheologice descoperite confirmând prezența unei comunități în care tradițiile Cucuteniene coexistau cu cele de origine estică, respectiv Cernavodă I. Cercetătorii spun că se remarcă ceramica, dar și prezența unor reprezentări zoomorfe (bovine) realizate din lut. Este cea mai vestică așezare cercetată în care apar materiale specifice culturii Cucuteni.

După mult timp, la mijlocul mileniului III î.Hr. (acum 4.500 de ani) aici exista o comunitate Glina-Schneckenberg, în care regăsim elemente sudice și transilvănene bine reprezentate. Se remarcă ceramica, dar și uneltele din os și corn. Ultima comunitate ce ocupă acest deal este una monteoreană timpurie (2400-2300 î.Hr.) cu un material ceramic specific ce anunță o cultură ce va ocupa zona nord-munteană mai bine de un mileniu.
Un aspect important al arheologiei prahovene recente este cercetarea tumulilor din pământ atribuiți începutului epocii bronzului (3300-2500 î.Hr.). Concret, au fost salvate de la distrugere 25 de movile în care se aflau înmormântate persoane ce aveau un statut important în cadrul comunității. Avem imaginea elitelor locale, dar și impactul unei noi ideologii care schimbă fundamentul social anterior, cel neolitic. Personaje de sex masculin, eventual descendenți sub adulți, sunt înmormântate în tumuli de pământ a căror construcție necesita un efort colectiv masiv. Morminte cu inventar bogat format din podoabe din argint, cupru, scoici, os, dar și arme, unelte din cupru, silex, vase din lut, ocru, ne decupează o fantă a ceea a reprezentat o istorie cu impact paneuropean ce începe să fie descifrată acum. Muzeul din Ploiești este implicat în acest efort prin cercetările derulate constant în ultima perioadă în astfel de obiective, dar și cea nou deschisă la Boldești-Grădiștea. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*