Mulți spun că ce am învățat până acum la școală nu se mai potrivește cu noua „învățătură”. Chiar „marele” Bill Gates ne spune că este o „prostie completă” să crezi că plantarea de copaci ar putea rezolva schimbările climatice „suntem noi oamenii științei sau suntem idioții?” Acum ce mai înseamnă „știința”? Știința este uneori fabricată în scopurile altei justificări. Jurnalistul și poetul Marius Tucă a scris cum un mare futurolog, cel care a anticipat apariția smartphonului a scris o carte: „The Singularity Is Near: When Humans Transcend Biology” este o carte non-ficțiune din 2005 despre inteligența artificială și viitorul umanității scrisă de inventatorul și futuristul Ray Kurzweil . Continuare la „The Singularity Is Nearer” , care a fost lansată pe 25 iunie 2024. Ce ne spune marele inventator și futurolog? Kurzweil descrie legea sa de accelerare a randamentelor care prezice o creștere exponențială a tehnologiilor precum computerele , genetica , nanotehnologia , robotica și inteligența artificială. Odată ce singularitatea a fost atinsă, Kurzweil spune că inteligența mașinii va fi infinit mai puternică decât toată inteligența umană combinată. Singularitatea este de asemenea, punctul în care inteligența mașinilor și oamenii ar fuziona; Kurzweil prezice această dată: „Am stabilit data pentru Singularitate – reprezentând o transformare profundă și perturbatoare a capacității umane – ca 2045” Cam de la această dată omul modificat își face apariția. Ne mai mirăm că în loc de ”Ana are mere” astăzi ne învățăm copii cum Ana poate să fie Radu, iar dacă Radu este Ana trebuie să participe la Eurovision cu barbă…?
După domnul Kurzweil ar urma o nouă tehnologie. Eu nu știu, dar circuitele integrate pentru a servi drept a șasea paradigmă este necunoscută, dar dânsul consideră că nanotuburile sunt cea mai probabilă alternativă dintr-o serie de posibilități: nanotuburi și circuite de nanotuburi, calcul molecular, auto-asamblare în circuite de nanotuburi, sisteme biologice care emulează ansamblu de circuite, calcul cu ADN , spintronica (calcul cu spinul electronilor), calcul cu lumină și calcul cuantic.
Să mergem acasă, am stins lumina și uite așa apare omul nou, care crede că nu mai avem nevoie de oameni și doar cei modificați vor conduce lumea. Kurzweil consideră că oamenii vor experimenta, cel mai probabil, o conversie treptată, pe măsură ce părți ale creierului lor sunt mărite cu implanturi neuronale, crescând proporția acestora. a inteligenței non-biologice încet și în timp.
Am încercat să traduc mult mai mult din cartea dânsului, dar la un moment dat mi-am dat seama de șocul pe care l-am avut. Când am citit „Șocul viitorului” la o vârstă fragedă am înțeles că: Interacțiunea cu viitorul poate fi definită ca procesul de anticipare, planificare și adaptare la schimbările sau evenimentele care vor avea loc în viitor. Aceasta implică luarea în considerare a diferitelor scenarii posibile și pregătirea pentru acestea, fie prin acțiuni concrete sau prin dezvoltarea de abilități și competențe necesare pentru a face față schimbărilor. Există mai multe moduri în care o persoană sau o organizație poate interacționa cu viitorul. Acestea pot include analizarea tendințelor actuale, evaluarea riscurilor și oportunităților, identificarea unor strategii de gestionare a incertitudinii și planificarea activităților pe termen lung. Interacțiunea cu viitorul poate fi realizată prin intermediul diferitelor instrumente și tehnici, cum ar fi analiza (puncte tari, puncte slabe, oportunități si amenințări), scenarii perspective sau modelarea matematică a tendințelor. De asemenea, interacțiunea cu viitorul poate implica consultarea experților din domeniile relevante sau implicarea altor părți interesate pentru a obține perspective multiple asupra modului în care se pot desfășura evenimentele viitoare. Indiferent de modalitatea aleasă pentru interacțiune cu viitorul, este important să se recunoască importanța și incertitudinea acestuia și să fie pregătit pentru schimbările care ar putea surveni.
În trecut am fost pregătit de cartea „Șocul viitorului”, care este una care te poate provoca să-ți schimbi perspectiva asupra lumii și asupra viitorului. Autorul, Alvin Toffler, prezintă o viziune îngrijorătoare asupra modului în care schimbările tehnologice și sociale vor afecta societatea noastră în anii ce vor urma. În opinia mea, cartea oferă o analiză profundă a modului în care progresul tehnologic va schimba fundamental viețile noastre. Toffler prezintă provocările majore pe care le vom întâmpina ca specie umană și ne confruntăm cu noile realități ale lumii moderne. Deși unele dintre previziunile lui Toffler par poate exagerate sau pesimiste, nu putem nega faptul că multe dintre conceptele pe care le-a prezentat au devenit realitate astăzi. Cartea ne provoacă să reflectăm la felul în care gestionăm schimbările rapide din lumea noastră și cum putem adapta noi sisteme pentru a face față acestor transformări. În concluzie, „Șocul viitorului” este o carte importantă care ar trebui citită de toți cei interesați de impactul tehnologiei asupra societății umane. Este un apel la acțiune pentru a gândi mai profund despre direcția în care ne îndreptăm ca specie și cum putem gestiona schimbările radicale din lumea modernă.
Mă întorc cu gândul și în altă direcție: ce facem noi care nu vrem fustiță și cipuri în creier? Și ajung la o altă mare carte, care a fost și piesă de teatru și în care marele nostru actor Florin Piersic a excelat. Sincer, el jucat mai bine ca în filmul cu același nume. „Zbor deasupra unui cuib de cuci” este o piesă de teatru scrisă de Dale Wasserman, adaptată după romanul omonim al lui Ken Kesey. Piesa explorează teme precum stigmatizarea socială, libertatea individuală și instituționalizarea. Acțiunea se petrece într-o instituție mentală, unde protagonistul McMurphy încearcă să scape de normele stricte impuse de sistem și să îi mobilizeze pe ceilalți pacienți să-și recâștige independența. Conflictul dintre el și sora Ratched, care administrează instituția cu mână de fier, este central în desfășurarea acțiunii. Piesa „Zbor deasupra unui cuib de cuci” a fost adaptată și pentru marele ecran în 1975 și a câștigat cinci premii Oscar, inclusiv cel pentru cel mai bun film. Este considerată una dintre cele mai influente opere din lumea teatrului modern și continuă să fie montată pe scenele din întreaga lume. Da, este posibil ca persoanele considerate „neadaptați” să fie încă supuse abuzurilor și discriminării în ceea ce privește sănătatea mentală. Deși s-au făcut progrese în tratamentul și înțelegerea problemelor de sănătate mintală, stigmatizarea și marginalizarea persoanelor cu boli mintale pot duce la abuzuri și la reducerea acestora la tăcere prin folosirea psihiatriei ca instrument de control social. Este important ca societatea să continue să lucreze pentru a elimina stigma asociată cu bolile mintale, pentru a promova accesul la tratament adecvat și pentru a asigura respectul drepturilor omului pentru toți indivizii, indiferent de starea lor mentală. Este important să se creeze un mediu care susține incluziunea și acceptarea tuturor oamenilor, indiferent de diferitele lor condiții sau traume.
Recunosc, l-am rugat pe asistentul meu virtual să încerce să-mi regândească ultima parte a articolului. Citind, am înțeles că el poate fi mai uman ca cei care se cred umani…
Lasă un răspuns