Era timpul unui „Speosport” prin anii 80 ai secolului XX, manifestare amplă a speologilor amatori din România. Am ajuns la Arad, ca Președinte și reprezentant al Clubului de speologie „Adâncurile” din Câmpina, unde a avut loc Simpozionul științific. Apoi ne-am deplasat în stațiunea Moneasa, unde o parte dintre noi au pornit în aventură prin cavitățile Peșterii Grota Ursului. A fost o experiență deosebită și plină de adrenalină, din care mi-au rămas amintiri frumoase. Localitatea Moneasa se află situată la poalele Munților Codru-Moma, la o altitudine de 280 m, la o distanță de 102 km față de municipiul Arad și 20 de km față de orașul Sebiș și este străbătută de cursul superior al râului Moneasa. Ca istoric, urmele locuirii pe aceste meleaguri datează din paleolitic și neolitic și au fost descoperite în complexul de peșteri „Hoanca” și „Izoi”. Prima atestare documentară a localității Moneasa datează din anul 1597. Un rol important în economia localității Moneasa îl au exploatările de marmură colorată, neagră și roșie, exploatarea și prelucrarea lemnului, turismul, precum și izvoarele minerale bicarbonatate, calcice, sodice, oligominerale și mezotermale, valorificate încă din anul 1866. Stațiunea are ca profil, cura și tratamentul pentru afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic, ale sistemului locomotor, unele afecțiuni ginecologice, nevroză astenică, reumatologie și boli asociate-nutriție, metabolice (diabet mellitus, obezitate). Factorii naturali de cură sunt climatul, ce are un efect calmant asupra organismului uman în general și asupra sistemului nervos central în mod particular, și apele minerale oligoterme. Apele termale au temperatura de 25-32 °C si sunt ape bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, hipotone.
Moneasa este cunoscută ca o stațiune vizitată pentru apele termale și aerul ozonat. Însă puțini, chiar și dintre arădeni, știu că aici există o peșteră numită Grota Ursului. Peştera de la Băi (Grota Ursului) este localizată la aproximativ 500m de centrul Staţiunii Moneasa, în capătul din amonte al Pârâului Băilor, la o altitudine de 320m. Peștera are două intrări, una naturală inaccesibilă pentru turiști și una artificială (tunel de acces în peșteră). Sacafandrii au elaborat un proiect de amenajare a peşterii. După forarea unui tunel de acces, (galerie de mină de peste 60m), care interceptează galeria „Activului Principal”, în 1986 se reia explorarea peșterii. Cu aceeaşi ocazie se descoperă etajul superior al peșterii unde se cartează circa 500m de galerii. Cu sprijinul Muzeului Judeţean Arad au fost reluate cercetările din această cavitate, în anii 1989-1998. După o lungă perioadă de timp în care peştera a fost vizitată doar ocazional de speologi, din anul 2000 se începe recartarea etajului fosil al peşterii şi derocarea unei strâmtori. Aceasta este lărgită şi depăşită abia în primăvara anului 2005, astfel fiind explorați până în prezent peste 2500m de galerii. În prezent Peștera Grota Ursului este cea mai mare peșteră din județul Arad. Galeria „Activului Principal” din Grota Ursului are o lățime medie de patru-cinci metri, în mare parte având podeaua acoperită cu blocuri de prăbușire de dimensiuni mari. După circa 100m de la ieșirea din tunel de acces se ajuge la o bifurcație, pe ramura din stânga cursul principal continuă încă 40 metri până la o galerie total scufundată cu o lungime de circa o sută metri și -15 metri adâncime (în curs de explorare) în timp ce ramura din dreapta constituie un afluent explorat pe o lungime de încă circa 200 metri. Galeria „Activului Principal” comunică cu etajul superior al peșterii printr-un număr de trei „Ferestre” situate în tavanul galeriei la înălțimi de 10-15 metri față de podea.
Primăria comunei Moneasa a amenajat – cu sprijinul firmei arădene Transilvania Cave Diving SRL – Grota Ursului astfel încât să poată fi vizitată de turiști. „Galeria Activului Principal din Grota Ursului are o lățime medie de patru-cinci metri, în mare parte având podeaua acoperită cu blocuri de prăbușire de dimensiuni mari. După circa o sută metri de la ieșirea din tunel de acces, se ajuge la o bifurcație, pe ramura din stânga cursul principal continuă încă 40 metri până la o galerie total scufundată cu o lungime de circa o sută metri și -15 metri adâncime (în curs de explorare), în timp ce ramura din dreapta constituie un afluent explorat pe o lungime de încă circa 200 metri. Galeria Activului Principal comunică cu etajul superior al peșterii printr-un număr de trei „Ferestre” situate în tavanul galeriei la înălțimi de 10-15 metri față de podea”, aflăm de pe pagina Moneasa Noastră.
Peştera de la Băi (Grota Ursului) drenează apa care se pierde în ponoarele din zona platoului carstic Izoi și Brătcoaia (Dosul Varului, Izoi şi Săcărişte), este localizată în amonte de izvoarele termale din Moneasa și este izvorul Pârâului Băilor. Peștera are două intrări, una naturală inaccesibilă pentru turiști și una artificială (tunel de acces în peșteră). Pentru a face un tur speoturistic în Peștera Grota Ursului – Moneasa, trebuie să abordăm căile turismului speologic specializat, care presupune parcurgerea unei peșteri în echipe mici, conduse de ghizi agreați de administrația/custodele peșterii – în cazul Peșterii de la Băi (Grota Ursului) fiind vorba despre Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate – , echipe dotate cu echipament corespunzător, care utilizează (dacă este cazul) amenajări temporare pentru facilitarea druului și a siguranței participanților. Cu o dezvoltare totală a galeriilor de cca. 2500m peștera (cea mai mare din județul Arad), are un nivel inferior care este străbătut de un curs de apă permanent și un nivel superior, labirintic, unde pot fi văzute cristale de aragonit, concrețiuni extrem de rare, întâlnite în puține peșteri din România. Asemănătoare florilor de mină, „aragonitele” sunt formate din mănunchiuri de cristale care sfidează gravitația, cristalele acestora fiind dispuse în toate direcțiile. Trasee de vizitare: peștera „presupune” parcurgerea unor trasee, de până la cca. 2km, care includ porțiuni de cățărare/descățărare, pasaje unde ne vom asigura cu ajutorul corzilor și pasaje mai strâmte, care sunt parcurse târâș. În funcție de numărul de participanți și preferințe se poate opta pentru trasee mai lungi sau mai scurte, cu grade de dificultate diferite, care pot include și porțiuni în care se coboarâ în rapel pe coardă. Vizita se adresează atât celor care până acum nu au avut ocazia de a „accesa” practic o peșteră neamenajată, cât și celor pasionați de speologie cu adevărat. Turul nu este recomandat persoanelor care suferă de claustrofobie! Parcurgerea unei peșteri neamenajate este o adevărată provocare, astfel, pentru parcurgerea acesteia este necesar ca vizitatorii să fie într-o formă fizică și psihică bună! Vizitele se organizează la cerere pentru grupuri de cinci-zece persoane! Tarifele anunțate pentru vizitare includ: echipamentul tehnic necesar vizitei (combinezon și mănuși de protecție, cască cu lanternă frontală, corzi, dispozitive de asigurare, materiale de prim ajutor); ghidaj specializat; fotografiile și filmările realizate pe durata turului; oferirea unor gustări și băuturi calde în peșteră. Pentru programări, detalii suplimentare sau oferte personalizate trebuiesc contactați cei de la „S.C. Transilvania Cave Diving S.R.L.” – Mihai Besesek – Instructor Speologie și Salvaspeo / ghid turism speologic. Mobil: 0745 369 626. Aflați în zonă mai puteți face și Speoturism în Rezervația Speologică Peștera Valea Morii, Peștera Liliecilor, sau puteți vizita Avenele Izoi; Cetatea medievală Dezna; puteți face o escaladă în cariera de marmură roșie, o drumeție în zona platoului carstic Izoi-Tinoasa și Brătcoaia, sau o plimbare cu ATV-urile prin zonă… (G.V.G.)
Lasă un răspuns