O aprofundată istorie despre identitatea unor personalități și mentalități colective…

Profesorul Din Petre a fost premiat de două ori de către Liga Scriitorilor, în anii 2020 pentru cartea „Viață cotidiană și mentalități colective” și, în anul 2023 pentru volumul „Primul Război Mondial .Istorie și mentalități colective”. Prezentul volum cuprinde 11 studii, unele publicate, altele așteaptă să vadă lumina tiparului, în care autorul analizează și redă informații istorice despre oameni de cultură, politicieni, preoți și teologi, relatări despre aspecte ale identității naționale și al mentalității colective românești din perioada secolelor XVIII-XX. Încă din Prefață, autorul subliniază faptul că prezenta lucrare se înscrie în școala istoriografică pozitivistă ce respinge metodă de cercetare a fenomenelor, diametral opusă metodei dialectice, care consideră fenomenele izolate unele de altele și imuabile, concepe dezvoltarea ca un simplu proces de creștere și neagă contradicțiile interne ale obiectelor, mai precis respinge metafizica. Autorul se bazează pe studii bine documentate, adevărate izvoare, precum studiul lui Simona Nicoară și Toader Nicoară, intitulat „Mentalități colective și imaginar social.Istoria și noile paradigme ale cunoașterii”.

Cartea se deschide cu studiul despre Johann Jakob Ehler, publicat inițial în revista „Cultura Medieșană ”, publicație editată de Primăria Mediaș, ce abordează perioada încorporării Banatului în Imperiul Habsburgic din anii 1683, acest personaj fiind revizor la administrația imperială a Banatului.Cu toate că nu prea sunt informații multe despre acest personaj, unele lapidare, totuși, autorul a descoperit un document din martie 1774, intitulat „Instrucțiunea pentru oficiile administrative bănățene”, fapt ce l-a făcut pe Din Petre să afirme că aceste informații au avut consecințe practice.

Un tablou pregnant este luminat precum o face rază de soare sunt paginile despre Răscoala lui Horea despre care scrie Jacques-Pierre Brissot. Eveniment care a avut un răsunet în toată Europa. Imaginea monarhiei habsburgice a fost abordată cu acuitate de către Samuiel Micu și Petru Maior, care prin publicistica lor evidențiază, în jurul anului 1700, Unirea cu Biserica Romei ca eveniment favorabil pentru români și cler. Un alt aspect abordat în volum este interferențele culturale dintre doi mari intelectuali: Onisifor Ghibu și Nicolae Iorga. Consemnările lui Ghibu relevează plastic și sugestiv dimensiunea intelectuală și umană a lui Iorga. Un alt aspect abordat în carte este activitatea națională a lui Iuliu Maniu până în anul 1919. Este scoasă în evidență integritatea morală, onestitatea politicianului ardelean. Remarcăm modul identitar național în publicistica interbelică a lui Mircea Eliade și Emil Cioran. Mircea Eliade evidențiază în publicistica sa necesitatea îndepărtării culturii române de cultura orientală și îndreptarea acesteia spre cultura occidentală europeană. Emil Cioran este dezamăgit de lentoarea românilor și lipsa profetică al acestui filon românesc.

Un document deosebit este scrisoarea Patriarhului din decembrie 1948 pentru eliberarea preoților arestați de comuniștii atei.

Cartea doctorului în istorie profesor Din Petre este un fascicol de lumină ce evidențiază „bornele„ ce marchează pagini de istorie esențială din secolele XVIII și XX, evidențiind imaginea societății românești. Volumul ne relevă un istoric aplecat cu acribie și dragoste asupra istoriei neamului și un adevărat dascăl care își îndeamnă învățăcei să cunoască și să iubească trecutul neamului, căci numai așa viitorul este mai trainic și mai luminos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*