Primul pas către viitorul muzeu: „Fortul 13 Jilava” a trecut în administrarea Consiliului Județean Ilfov

Temuta închisoare cunoscută ca Fortul 13 Jilava va deveni în viitorul apropiat muzeu. „Am făcut primul pas. Am aprobat o hotărâre de consiliu, astfel încât una din cele mai cumplite închisori comuniste să treacă în domeniul public al județului Ilfov și în administrarea noastră. Este nevoie și de o hotărâre de guvern în acest sens, după care vom putea începe procedurile efective pentru transformarea în muzeu. Fortul 13 Jilava este monument istoric și are nevoie de restaurare, consolidare și reabilitare. Este prematur să vorbim de costuri, înainte ca specialiștii să facă evaluări. Dar vă garantez că vom căuta și surse de finanțare nerambursabile. Este extrem de important să ne cunoaștem trecutul. Transformarea Fortului 13 în muzeu înseamnă valorificarea potențialului său istoric, social, cultural și turistic. Am fost acolo, printre acele ziduri. E greu de descris în cuvinte ce am trăit. ” ne transmite Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma. Prin penitenciarul Jilava au fost tranzitaţi spre alte închisori şi lagăre de muncă sau au fost depuşi pentru proces şi anchete majoritatea deţinuţilor politici din perioada 1948-1964. Afluxul mare de deţinuţi a transformat penitenciarul într-un centru al lumii concentraţionare, o sursă de ştiri despre lumea liberă şi cea din închisori.

După apariția Muzeului Memorial de la Sighet și a acestei inițiative minunate de a aduce în fața vizitatorului și momente dureroase din istoria noastră, spre știința celor ce vor să cunoască și prețul plătit pentru libertate și pace, nu se putea să fie trecută sub tăcere și prezența acestui fort cu un trecut marcant. Penitenciarul Jilava este aşezat în apropierea drumului naţional Bucureşti-Giurgiu, la zece metri sud de Bucureşti şi la trei kilometri nord-est de comuna Jilava, pe raza administrativă a comunei omonime, fiind accesibil celor ce vor să ajungă aici. El nu a avut această destinație – de închisoare – de la început. La sugestia regelui Carol I, în jurul Bucureştiului a fost ridicat, între anii 1870 şi 1890, un sistem de apărare împotriva unui eventual atac otoman format din 18 forturi, fiecare dintre ele fiind prevăzut cu o baterie de artilerie (total 36 fortificații). Proiectul a fost elaborat de generalul belgian Henry Alexis Brialmont şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer. După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi. Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului-Major al Armatei până la 1 aprilie 1948, când a fost trecută în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor.

Fortul a fost săpat până la adâncimea de zece metri, iar pământul care a rezultat în urma săpăturilor a fost folosit la ridicarea zidului împrejmuitor, pe acest zid fiind amplasate turnurile de observaţie. Intrarea în fort se făcea printr-o poartă boltită, pe frontispiciul căreia este gravat anul de înfiinţare al închisorii militare şi inscripţia „Fortul 13 Jilava”. În 1907, închisoarea avea un pavilion administrativ (180 metri pătrați), Cancelaria închisorii (30 metri pătrați), dormitorul trupei (120 metri pătrați) şi fortul propriu-zis cu 52 de camere. Suprafaţa camerelor era de 15.000 metri pătrați. Secţia centrală avea 17 camere cu dimensiunile de cinci metri lungime şi patru metri lăţime. În fiecare cameră existau 20 de paturi suprapuse. Celelalte două secţii erau împărţite în 17 camere cu dimensiunile de cinci metri lungime şi patu metri lăţime, în fiecare cameră fiind amenajate 27 de paturi suprapuse. Într-un pat dormeau şi câte doi, trei deţinuţi. Istoria sa complexă este cunoscută, dar poate fi completată cu apariția acestui muzeu ce va reaminti pe veci durerea pe care au suportat-o cei ce și-au dorit să fie liberi sau să gândească liber! (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*