Cetatea Alba Carolina – unul dintre cele mai reprezentative edificii din Europa ale stilului Vauban și cea mai mare Cetate din România este locul în care s-a înfăptuit Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și care de-a lungul istoriei României a avut un rol politic extrem de important. Aceasta a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea (1715-1738) pe o suprafață de 110 hectare și concepută cu trei rânduri de ziduri de apărare (în prezent ocupă aprox. 70 de hectare). Aceasta dispune de șapte bastioane și este structurată în formă de stea (stilul Vauban – denumit după mareșalul francez de Vauban care a proiectat acest sistem de apărare). Odată trecuți de magnificile porți putem vedea Catedrala Sfântul Mihail, care se află în incinta cetății și reprezintă o clădire-simbol a stilului arhitectural romanic și gotic din Transilvania. Aceasta este adesea comparată cu Catedrala Notre-Dame din Paris datorită vechimii acesteia: peste 1.000 de ani. Ca și în cazul mai multor biserici cu o istorie bogată, și catedrala Sf. Mihai din Alba Iulia a fost ridicată în decursul mai multor perioade, fiecărei etape fiindu-i alocată o construcție anterioară de dimensiuni mai mici (alte biserici). Aceasta deține un alt record pentru România: cea mai lungă, având un ax de 93 metri înălțime. Tot în cadrul incintei cetății avem Muzeul Național al Unirii, care include peste 200.000 de obiecte de patrimoniu și este divizat în trei secții: istorie, arheologie, etnografie. Acesta a fost înființat în anul 1887 (an în care a luat naștere și Societatea de Istorie, Arheologie si Științe Naturale), iar la început acoperea o colecție infimă de obiecte. Cu timpul, colecția acestuia se mărește și ajunge să fie casa celor șase volume ale Marii Uniri, considerate unele dintre cele mai importante documente istorice din România. În anul 1968 acesta este relocat în edificiul „Babilon” (în urma restaurării acestuia), iar acesta devine locația permanentă a Muzeului Unirii.
O altă instituție importantă este Biblioteca Batthyaneum, ca filială a Bibliotecii Naționale a României și care conține peste 50.000 de cărți. Este un important centru cultural, atât la nivel național, cât și mondial. Aceasta a fost înființată pe 31 iulie 1798 din inițiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei, Ignațiu Batthyany. Tezaurul principal al bibliotecii este reprezentat de cele peste 18.000 de unități bibliografice (tipărituri și manuscrise) datate începând cu secolul al IX-lea. Apoi putem vedea cum se ridică cupolele Catedralei Reîntregirii Neamului – numită și Catedrala Încoronării, deoarece aici a avut ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. Aceasta a fost ridicată în perioada imediat următoare a Marii Uniri, între anii 1921 și 1922 cu scopul principal de a reface Mitropolia ridicată de Mihai Viteazul, dar care datorită stăpânirii habsburgice a fost distrusă în 1714. Pe plan arhitectural, aceasta este o reproducere a Bisericii Domnești din Târgoviște.
Pentru cei interesați, în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, pe lângă alte sute și mii de exponate minunate, se află și fotografiile cu „Biserica Încoronării. 1919-1922”, realizate de Samoilă Mârza, cel cunoscut ca și fotograful Unirii. Este vorba despre o serie de șapte fotografii în care se pot observa diferite etape de construcție ale Bisericii Încoronării, dar și o fotografie cu demolarea unei părți din zidul vestic al cetății, în preambulul demarării construcției propriu-zise. Încoronarea suveranilor României Mari de la 15 octombrie 1922 la Alba Iulia a fost precedată de ample pregătiri care au avut menirea de a transforma o localitate cu un pronunțat iz rural într-un oraș demn de importanța sa istorică și de momentele de celebrare ce vor veni. Astfel, pe lângă sistematizarea și înfrumusețarea orașului, Guvernul României ia decizia, la sugestia lui Nicolae Iorga, de a construi o biserică monumentală, respectiv Catedrala ortodoxă de azi, pentru a găzdui solemnitatea încoronării suveranilor tuturor românilor.
Construcția acesteia începe 28 martie 1921, lucrările beneficiind de o amplă susținere materială, fiind sfințită în octombrie 1922, în cadrul solemnităților prilejuite de ceremonia de încoronare. Dovezile fotografice ne aduc instantanee ale marelui șantier născut din dorința de a avea aici matricea regală și dumnezeiască a dorinței fierbinți de unire a tuturor românilor. Acum, cu ocazia deschiderii muzeului Palatul Principilor aflat tot în incinta cetății Alba Carolina, s-a mărit numărul expozițiilor ce ne atrag către această locație. Sper să găsiți câteva momente pe care să le acordați și fotografiilor cu „Biserica Încoronării. 1919-1922”, realizate de Samoilă Mârza, cel cunoscut ca și fotograful Unirii.
Lasă un răspuns