Thomas Malthus a fost un economist și demograf englez care a formulat teoria cunoscută sub numele de „teoria populației lui Malthus”. Conform acestei teorii, Malthus a susținut că creșterea populației umane este într-un ritm geometric (1, 2, 4, 8, etc.), în timp ce creșterea resurselor disponibile crește într-un ritm aritmetic (1, 2, 3, 4, etc.). Concluzia sa a fost că, în lipsa intervenției sau a altor factori care să reglementeze creșterea populației, resursele limitate vor duce inevitabil la foamete, sărăcie și alte dificultăți sociale. Deși teoria lui Malthus a fost criticată de-a lungul timpului, inclusiv pentru pesimismul său, ea a influențat semnificativ gândirea economică și demografică. Teoria lui Malthus a adus în discuție importanța planificării familiale și a controlului natalității pentru a preveni astfel de probleme socio-economice. Teoria populației lui Malthus a fost criticată de-a lungul timpului de către diverși teoreticieni, economiști, sociologi și oameni de știință.
Printre criticii teoriei lui Malthus s-au numărat: David Ricardo – economistul britanic. David Ricardo a criticat teoria lui Malthus, susținând că salariile reale ale muncitorilor nu vor scădea inevitabil din cauza creșterii populației, cum susținea Malthus. Karl Marx – filosoful și economistul. Karl Marx a criticat teoria lui Malthus, argumentând că problemele sociale precum foametea și sărăcia nu sunt rezultatul creșterii populației, ci al organizării sociale și a modului în care resursele sunt distribuite. Ester Boserup – antropolog danez. Ester Boserup a criticat teoria lui Malthus, susținând în cartea sa „Dezvoltare agricolă preistorică” că creșterea populației poate stimula inovația și schimbările sociale, conducând la o creștere a producției de alimente. Corneliu Constantinescu a susținut într-un studiu din 1967 că teoria lui Malthus este depășită și că avem resursele și tehnologia necesară pentru a susține o populație globală mai mare.
Titlul unei cărți mi-a rămas întipărit în minte, avea dreptate Radu Cinamar când a numit o carte „Viitor cu cap de mort”. Acesta să fie viitorul…? Acum ajung la șoarecii norvegieni cu ajutorul cărora a fost făcută o experiență care s-a numit Univers 25 sau Utopia șobolanilor. Universul 25 este numele unui experiment realizat de către etnologul american John B. Calhoun în anii 1960, care a implicat crearea unui mediu artificial pentru șoareci de laborator cu scopul de a studia comportamentul social și efectele supraaglomerării asupra populației respective. În cadrul experimentului, un număr mare de șoareci au fost plasați într-un spațiu închis și controlat, cunoscut sub denumirea de „Universul 25″. De-a lungul timpului, populația de șoareci a crescut rapid, dar s-a constatat că supraaglomerarea în spațiul limitat a dus la schimbări semnificative în comportamentul și sănătatea șoarecilor. Consecințele observate au inclus comportamente agresive, comportamente sexuale deviante, abandonul puiilor și o rată crescută a mortalității în rândul șoarecilor. Acest experiment a fost considerat un studiu important în domeniul comportamentului social și al consecințelor supraaglomerării asupra populațiilor. Conform observațiilor, s-a constatat că, pe măsură ce supraaglomerarea a devenit mai accentuată, anumite grupuri de șoareci au devenit agresivi și chiar canibali. Comportamentele agresive și canibalismul au fost observate după ce populația de șoareci a atins un anumit nivel de supra-aglomerare, când resursele erau limitate și spațiul era restrâns.
Aceste comportamente deviante au fost asociate cu stresul generat de supra-aglomerare, lipsa resurselor esențiale și deteriorarea condițiilor de mediu. Ele au dus la schimbări dramatice în dinamica populației și la declinul general al stării de sănătate și bunăstare a șoarecilor implicați în experiment. Experimentul a fost reluat de 25 de ori, iar de fiecare dată rezultatele au fost identice. În anul 1962 John Calhun publică acest experiment. Se pare că acest experiment a dat idei, iar în multe cazuri omul a fost asimilat cu șoarecele.
Mă duce gândul la o carte scrisă de Agatha Cristie, este vorba de „Cursa de șoareci” unde în acel conac al Angliei rurale, regina crimei, înghesuie mai mulți călători excentrici ce rămân înzăpeziți. Scriitorul David Icke, poate, are dreptate când afirmă: „Ceea ce veți vedea aici sunt povești inimaginabile de groază. Permiteți-mi să vă avertizez de la început. Dar dacă vrei să cunoști cu adevărat mentalitatea care conduce lumea, atunci iată-o. Am cercetat și expus acest lucru de la mijlocul anilor 1990 și am numit multe dintre numele celebre implicate. Aceștia sunt oamenii care controlează instituțiile globale, inițiază farsele „Covid” și „climei”, vaccinul fals și conduc lumea la distopie AI. Privește asta, oricât de greu ar fi, și nu vei avea nicio problemă să înțelegi cum zeci de mii de palestinieni – atât de mulți dintre ei copii – pot fi bombardați până la distrugere. Sau cum războaiele mondiale au putut fi manipulate atât de rece și crud. Pentru acești nebuni, războaiele și măcelul celor nevinovați nu sunt decât ritualuri de sacrificiu uman în masă. Vei da din cap și la ideea că multimiliardarii pot fi „independenți” pentru că sunt atât de bogați. Cine crezi că le permite să fie atât de bogați?”…
Cineva le permite să fie atât de bogați, dar ei nu ne mai permit ca noi să trăim. Să fim toți prinși într-o cursă de șoareci…?
Lasă un răspuns