Prima cetate cunoscută sub numele de „Bistrița” a fost construită pe dealul Cetății (dealul „Burg”, la alt. 681m) în sec.XIII, fapt pus în evidență și de sondajele arheologice din anii 1967 (Șt. Dănilă, în File de Istorie, 2, 1972, p. 70-77). Pe o podea a fost descoperită o monedă de la Ștefan al V-lea (de la 1272), o rară ocazie în care datarea descoperirilor arheologice a fost posibilă cu precizie. În anul 1464 orașul fortificat avea 18 turnuri și acestea erau apărate de meșteșugarii orașului, grupați în bresle. Fiecare breaslă avea în grijă un turn de apărare. În această perioadă orașul Bistrița devine unul din cele mai importante orașe din Transilvania, alături de Brașov, Sighișoara și Sibiu. Cetatea Bistriței a fost una din cele mai puternice fortificații din Transilvania și a fost pe tot parcursul istoriei unul dintre cele șapte burguri în jurul cărora s-a organizat și existența celorlalte comunități săsești din România, Siebenburgen. Elementele de fortificație care au supraviețuit astăzi sunt clasate sub cod LMI BN-II-a-A-01479. Datorită faptului că orașul s-a dezvoltat în mod diferit, iar trecerea timpului i-a afectat arhitectura inițială, Primăria Bistrița a finalizat de curând documentația de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru proiectul „Cetatea Medievală Bistriţa – Punerea în valoare a patrimoniului cultural”, în vederea depunerii pe fonduri europene. Lungimea traseului turistic nou creat este de circa 2.500 metri, iar valoarea totală a investiției se ridică la 20.195.806 lei, adică 4,5 milioane euro. Proiectul are în vedere „promovarea turismului cultural, legat de spaţiile multifuncţionale din oraş, pe traseul vechiului zid de împrejmuire al Cetăţii Medievale Bistriţa, zona din oraş care poate găzdui programe culturale specifice, adaptabile la implicarea în dezvoltarea circuitelor turistice locale sau internaţionale.
Pilonii proiectului vor fi două categorii de obiecte arhitecturale, şi anume fragmentele din zidul cetăţii medievale păstrate până în prezent şi Turnul Dogarilor, capabile să furnizeze o gama diversificată de oferte vizând desfăşurarea unor evenimente şi implicarea unui număr mai ridicat de vizitatori sau participanţi (activităţi în aer liber, punerea în valoare a tradiţiilor, meseriilor şi obiceiurilor, întruniri, etc.) într-un mediu ce poate acceptă coexistenţa istoriei şi a civilizaţiei moderne”. Cetatea Bistriţa este un ansamblu urban fortificat, din care fragmentele zidurilor păstrate în zona străzii Bistricioarei şi Dogarilor, împreună cu Turnul Dogarilor sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice ca obiective de interes naţional. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă „impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural de valoare naţională – Cetatea Medievală Bistriţa şi a identităţii culturale, în vederea creşterii calităţii vieţii în comunitate”. Ce urmărește proiectul: – Conservarea zonei de protecţie istorico-architecturala, zona existenţa în mod real în peisaj şi care trebuie deschisă şi spre celelalte zone din oraş, în mod controlat în sens urban şi edilitar. – Restaurarea şi punerea în valoare a porţiunilor din zidurile istorice păstrate ale Cetăţii medievale. – Marcarea unui traseu turistic istoric şi cultural multifuncţional, care să urmărească traseul zidului de incinta al Cetăţii medievale şi care să omogenizeze imaginea de oraş cultural european al municipiului Bistriţa. – Posibilitatea accesării tuturor elementelor interesante existente în centrul istoric şi cultural Bistriţa, pentru persoanele cu handicap. – Integrarea funcţiunilor noi şi adaptarea infrastructurii şi a utilităţilor necesare. – Rezolvarea pe verticală şi pe orizontală a circulaţiei pe întreg traseul zidului Cetăţii Bistriţa, în conformitate cu cerinţele pentru persoanele cu handicap. – Marcarea intrărilor în Zona Istorică protejată, care se va face din punct de vedere vizual mai accentuat, iar întreagă linie a traseului zidului Cetăţii va fi pusă în valoare. – Marcarea traseului de vizitare, va face vizibil publicului şi exteriorul zidului Cetăţii Bistriţa (extramuros) cu poziţionarea Porţilor principale de intrare în Cetate şi a Turnurilor breslelor şi traseul va fi deschis spre străzile comerciale principale şi spre parcul oraşului. – Includerea obiectivului Rondul Cetăţii din Bistriţa în circuitele turistice locale, naţionale şi internaţionale ale oraşului oferite de operatorii de turism; – Includerea obiectivului Rondul Cetăţii din Bistriţa în traseele de pelerinaj ce vizează localităţile europene încărcate de semnificaţii cultice, istorice sau cultural-religioase; – Creşterea numărului de vizitatori în cetatea Bistriţa, motivaţi de vizitarea spaţiului cultural multietnic marcat de tradiţii istorice seculare; – Crearea traseul de vizitare va face vizibil publicului şi exteriorul zidului Cetăţii Bistriţa (extramuros) cu poziţionarea Porţilor principale de intrare în Cetate şi a Turnurilor breslelor şi traseul va fi deschis spre străzile comerciale principale şi spre parcul oraşului. – Se va încerca şi refacerea pe porţiuni izolate, a „drumurilor de straja” la partea superioară a zidurilor Cetăţii. Partea superioară a zidurilor poate oferi o privelişte impresionantă asupra unor zone ale oraşului prin amenajarea unor puncte de interes vizual, aşa numitele „puncte de belvedere”.
Intervenţiile asupra fragmentelor de zid existente ale Cetăţii vor respecta principiile contemporane ale teoriei şi practicii de conservare pentru dezvăluirea substanţei originale şi pentru respectarea diferitelor faze ale istoriei oraşului. În pofida distrugerii, substanţă originală a fragmentelor de zid păstrate este relativ bine conservată. Rezultatele obţinute ar fi următoarele: reabilitarea clădirii Turnului Dogarilor, constând în repararea finisajelor faţadelor şi a pereţilor interiori, reproiectarea sistemului de iluminat interior, suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală, realizarea unui sistem de încălzire modern, înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performanţe şi montarea circuitelor noi, realizarea instalaţiei noi de paratrăsnet, punerea în valoare prin lucrări de restaurare a fragmentelor de zid existente şi realizarea concretă a unui traseu de punere în valoare a rondului cetăţii Bistriţa prin mijoace moderne. La Turnul Dogarilor sunt propuse în proiect, printre altele, lucrări de consolidare, o rețea electrică de iluminat exterior arhitectural pentru turn, posibil și un amfiteatru în aer liber pe terenul dinspre Parcul Municipal. Un tur al întregii Cetăți ar trebui să scoată la lumină un sistem complex: fiecare colț trebuie să surprindă vizitatorii cu efecte vizuale interesante. Pe traseul zidului Cetății, la cota nivelului de calcare, în unele zone de interes se vor amplasa casete etanșe acoperite cu sticla securizată, care vor fi luminate din interior pe timpul nopții cu ajutorul unui sistem de fascicule luminoase îndreptate astfel încât să pună în valoare vestigiile arheologice sau fragmentele de zid original și care încă mai exista sub nivelul de calcare actual.
Fragmentele de zid existente vor fi atinse cât mai puțin posibil. Vor fi folosite materiale puține și simple, însă de bună calitate. Materialul principal pentru amprentarea traseului zidului Cetății Bistrița a fost ales corten-ul, care este un metal și care datorită expresivității sale care leagă asprimea acțiunii timpului asupra istoriei cu candoarea nostalgică a căutării valorilor istoriei se leagă foarte bine în context, cu impresia de autentic vechi. Corten este un aliaj obținut din cupru, crom, nichel și fosfor și care supus oxidprii la factorii naturali formeazp o patinp subțire ce asigură în timp rezistență sporita materialului, astfel că nu necesită întreținere sau mentenanță. Patina formată oferă și rezistență la coroziune, împiedicând pătrunderea apei sau vaporilor. Este un material cu numeroase avantaje legate de durata de viață, de estetică și de costurile de întreținere pe termen lung. Acesta este un metal care ruginește controlat, fără ca miezul structural al oțelului să fie afectat. Materialul a fost dezvoltat inițial din rațiuni practice, pentru a fi utilizat în proiecte arhitecturale care ridicau probleme de rezistență la umezeală și longevitate a materialelor. Ulterior s-au remarcat și calitățile estetice ale Corten, care îngăduiau o mai mare creativitate și o relație armonioasă cu zonele istorice ale orașelor. Corten a atras atenţia arhitecţilor graţie valorii estetice. Din punct de vedere arhitectonic, Corten este un material interesant, creaţiile arhitecturale în care a fost folosit sunt considerate ca reprezentative în întreagă lume, fiind creaţii ale unor arhitecţi foarte cunoscuţi. Acest tip de metal este ecologic şi poate fi reciclat, iar în urma reciclării nu rezultă substanţe nocive pentru mediul înconjurător, deoarece lipsesc aditivii de vopsire şi alţi compuşi chimici. Odată cu trecerea primilor 5 ani, culoarea continuă să se schimbe, metalul dobândind o nuanţă maronie ce devine tot mai închisă în timp, până în faza de maturitate a materialului, când acesta capătă o nuanţă de maroniu închis.
„Având în vedere că acest material va fi amplasat la exterior, pe spaţii largi, susţinut de multă vegetaţie, se va crea impresia de ansamblu continuu, în final obţinând un spectacol frumos compus. Chiar şi amplasarea unor statui (deşi prezenţa acestora pe unele amplasamente nu pare să fie pe deplin justificată de context), pare că se potriveşte, ajutând la realizarea traseului. Corten ar putea fi cu siguranţă folosit şi pentru confecţionarea jardinierelor pentru plante, a zidurilor de sprijin, a plombelor între două ziduri de epoca şi amplasate corect de-a lungul traseului, aceste exerciţii arhitecturale bine studiate, alături de statui şi vegetaţie, ar crea adevărate puncte de interes. A exprima arhitectural cu ajutorul Corten-ului traseul zidului Cetăţii Bistriţa, va fi asemenea unei istorii gravată în fier, piatră şi lemn şi erodată de trecerea timpului, ca aducere aminte. La nivelul de călcare, pur şi simplu se vor folosi dale, elemente modulate amprentate cu simboluri medievale specifice locului, rigole şi cubeți din piatră, conform cu rezolvările deja folosite cu suces în Centrul Istoric al Bistriţei, iar treptele şi rampele supuse la intemperii se impun să fie finisate cu plăci de piatră fiamate (rugoase) din motive tehnice. Pentru acoperirea suprafeţei de călcare în zonele prezumtiv încărcate arheologic, se va folosi nisip şi pietriş. O preocupare esenţială în realizarea întregului traseu este proiectarea peisajului din grădinile adiacente zidului Cetăţii şi care sunt în prezent spaţii publice. Grădinile, readuse la condiţiile iniţiale de amplasare accidentală, cât mai autentic posibil, pot sugera complexitatea arhitecturală a traseului zidului Cetăţii. Terenul extramuros din spatele altarului Bisericii franciscane, este adiacent altui teren cu aceeaşi inabila utilizare. Aceste două terenuri, cuplate ar duce la obţinerea unui spaţiu ideal pentru amenajarea unei grădini medievale, adiacente zidului vechii Cetăţi. Clădirea bisericii franciscane (în prezent ortodoxă) a fost întotdeauna un punct public focal, mediator şi interpret al culturii şi a informaţiilor. Nouă funcţiune ce se va crea în spatele altarului, va continuă acest rol important pentru oraş în locul sau determinat istoric. Conceptul principal al proiectului pentru zona de grădina din spatele altarului Bisericii franciscane, este acela de a crea posibilitatea că sub oblăduirea bisericii, acest spaţiu amenajat, să devină un centru cultural-informaţional cu diverse funcţii-expoziţii, concerte, proiecţii 3D, desene animate, documentare, filme artistice, toate acestea legate de dezvoltarea istorică şi culturală a oraşului şi pentru educaţia comună în scopul protejării patrimoniului cultural”, se arată în proiect. (G.V.G.)
